O piaţă saturată în bricolaj? Nu chiar

Reţelele de bricolaj au frânat brusc în acest an procesul de extindere pe piaţa locală, fiind inaugurate doar opt magazine, dintre care cinci sunt ale reţelei locale Dedeman. Câte un magazin nou au deschis francezii de la Bricostore (Severin), austriecii de la BauMax (Bucureşti) şi alţi francezi, Leroy Merlin, care au deschis primul magazin din România în Capitală, pe Şoseaua Chitilei.

În acelaşi timp, reţelele germane Praktiker, Horn­bach şi OBI au spus "pas" deschiderilor în 2011.

Astfel, de la un maxim atins în 2008, când au fost deschise 18 magazine, în 2011 va fi consemnat cel mai slab an din ultimii şapte în ceea ce priveşte expansiunea, deşi unele reţele au doar câteva magazine, fără a fi ajuns la o masă critică.

Investiţia medie într-un magazin de bricolaj se ridică la circa 10 mil. euro, astfel că pentru realizarea celor aproximativ 100 de unităţi din România companiile au alocat circa un miliard de euro şi au angajat în jur de 12.000 de persoane. Aceste sume au însemnat business pentru firmele de construcţii care au ridicat magazinele, dar şi expunere pentru sutele de furnizori de materiale care au vândut doar anul trecut prin aceste reţele produse de circa un miliard de euro.

Dar ritmul de expansiune nu mai este acelaşi după ce în judeţe precum Argeş, Braşov sau Iaşi sunt cel puţin cinci hipermarketuri pentru construcţii funcţionale, în timp ce în Bucureşti numărul acestora ajunge la 18 unităţi.

10 judeţe fără magazin. Cu toate acestea, sunt şi zece judeţe în care reţelele de bricolaj nu au pus deocamdată piciorul, iar într-o serie dintre acestea există premise pentru astfel de investiţii: oraşe de circa 100.000 de locuitori şi un nivel destul de ridicat al construcţiei de noi locuinţe, cum sunt în special Bistriţa şi Râmnicu Vâlcea.

Cele două oraşe menţionate nu sunt complet neacoperite, sibienii de la Ambient având centre atât în Vâlcea, cât şi în Bistriţa, dar formatul acestor magazine este mai mic decât al reţelelor clasice de bricolaj, iar mai bine de jumătate din cifra de afaceri tinde să fie obţinută din activitatea de distribuţie.

Râmnicu Vâlcea are o populaţie de circa 110.000 de locuitori, iar anul trecut în judeţ au fost construite aproape 1.000 de locuinţe noi, în timp ce Bistriţa are 84.000 de locuitori, iar producţia de case a depăşit anul trecut 800 de unităţi.

Alte oraşe care s-ar putea dovedi interesante pentru reţelele de bricolaj în următorii ani, dar n-au atras investiţii până în prezent, sunt Slatina (77.000 de locuitori şi 564 de case anul trecut), Târgu-Jiu (95.000 de locuitori şi 395 de case anul trecut) sau Zalău (64.000 de locuitori şi 540 de case anul trecut). Aceste oraşe pot deveni ţinte de investiţii cu atât mai mult cu cât marile reţele au ajuns deja în oraşe comparabile ca popu­laţie şi locuinţe nou-construite, precum Alba Iulia (Dedeman), Reşiţa (Dedeman) sau Călăraşi (Bricostore).

Cine se mai extinde? Târgu-Jiu, Vâlcea, Slatina sau Bistriţa sunt deja pe harta viitoarelor investiţii ale băcăuanilor de la Dedeman, care intenţionează să păs­treze şi anul viitor ritmul de extindere cu cinci magazine noi. Reprezentanţii companiei controlate de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl nu oferă detalii referitoare la viitoarele magazine, dar potrivit infomaţiilor din piaţă anul viitor Dedeman ar putea deschide magazine în Bistriţa, Vâlcea şi a doua unitate din Constanţa.

Pe de altă parte, austriecii de la BauMax au planuri pentru noi magazine în Cluj şi Oradea anul viitor, Hornbach construieşte un magazin în Timişoara, iar francezii de la Leroy Merlin au un teren pe platforma Electroputere din Craiova, unde ar trebui ridicat cel de-al doilea magazin de pe piaţa locală al companiei. "Încă puţin şi demarăm în trombă", este mesajul lui Cristinel Petrescu, directorul de expansiune al reţelei Leroy Merlin.

Dinspre Bricostore, Praktiker sau OBI însă, deocamdată este linişte în ceea ce priveşte strategia de extindere din următoarea perioadă, în condiţiile în care criza şi concurenţa acerbă au dat peste cap estimările privind veniturile.

"Intenţiile noastre sunt de a continua expansiunea şi investiţiile în România, motiv pentru care am continuat să analizăm noi locaţii şi propuneri în noile condiţii de piaţă. În momentul de faţă, nu sunt mulţi dezvoltatori şi investitori interesaţi să dezvolte parcuri comerciale în România. Obiectivul nostru este să fim parte din cele mai bune dezvoltări comerciale alături de alţi retaileri importanţi, la fel ca noi", spune Romano Quinzi, directorul general al OBI România, companie care nu a deschis niciun magazin în acest an. "Avem multe întâlniri şi continuăm să vizităm locaţii, dar din cauza situaţiei economice actuale numărul proiectelor din piaţă este redus. Cu toate acestea, analizăm atent anumite proiecte în Bucureşti, Craiova, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Braşov şi Galaţi, care rămân pe lista noastră de priorităţi. În acelaşi timp, în unele situaţii, luăm în considerare şi varianta de a cumpăra terenuri pentru a ne dezvolta singuri magazinele", a spus Quinzi.

Nici Mr. Bricolage nu are încă proiectele de extindere definitivate. "Deocamdată nu există în planul de expansiune nicio deschidere pentru anul 2012. Strategia este încă la nivel de discuţii, deci probabil că vom avea ceva veşti noi la începutul anului viitor", spun reprezentanţii firmei.

Când urmează consolidările? Jucătorii din bricolaj vorbesc de mai mulţi ani că piaţa locală de profil este cea mai aglomerată ca număr de companii, motiv pentru care este de aşteptat să existe fuziuni şi achiziţii, în special cu reţelele care au un număr mic de unităţi, precum OBI, Hornbach şi Leroy Merlin.

Printre variantele vehiculate, există şi scenarii conform cărora "peş­tele mic" de pe plan local îl cum­pără pe cel mare, iar tranzacţiile sunt realizate între companii cu acţionari din aceeaşi ţară, respectiv Franţa şi Germania. Până atunci, 2012 se anunţă un nou an în care doar Dedeman va miza puternic pe expansiune, în timp ce re­ţelele străine aşteap­tă încă limpezirea economiei locale, dar şi eu­ro­pe­ne, în con­di­ţi­ile în care de­ci­ziile strategice se iau de cele mai multe ori nu în Ba­cău sau Bu­cu­reşti, ci la Köln, Dü­ssel­dorf sau Paris.