Erste: Angajamentul nostru este că vom finanţa în continuare economia românească

Autori: Ovidiu Tempea , Razvan Voican 29.11.2011
Andreas Treichl, şeful Erste, cel mai mare finanţator privat al economiei româneşti, susţine că nu se pune problema retragerii capitalurilor, ci dimpotrivă are bani să continue creditarea prin BCR.


În primul său răspuns la avertismentul pre­şe­dintelui Traian Băsescu privind even­tualitatea ca băncile austriece să oprească finan­ţarea economiei, Andreas Treichl, CEO al Erste Group - care controlează BCR, afirmă nu numai că nu are de gând să vândă afa­cerile locale, ci va continua să dea credite pentru că "viitorul României este strâns legat de viitorul BCR".

"Erste este cel mai mare creditor din ţară, prin BCR. Suntem în proces de a creşte investiţia din Ro­mânia. Şi este 100% clar că BCR vrea şi va con­tinua să finanţeze economia românească. De ace­ea suntem acolo. Viitorul României este strâns le­gat de viitorul BCR. Şi cea mai mare bancă din ţa­ră are obligaţia de a fi acolo dacă creşterea eco­no­mică revine. Acesta este angajamentul nostru", a spus Treichl într-un interviu acordat agenţiei Mediafax.

Într-o luare de poziţie de o duritate fără prece­dent, pre­şe­dintele Băsescu a declarat joi că băn­cile sta­telor europene au obţinut "profituri uriaşe" în Româ­nia, iar dacă se pregătesc să o lase nefi­nan­ţată în criză este "lipsă de fair play", el spu­nând că vrea să creadă că statele venite mai târziu în UE nu vor fi puse să plătească "lăcomia" băncilor.

Băsescu a reacţionat astfel la scenariile conturate după ce Banca Naţională a Austriei a emis săptămâna trecută o serie de instrucţiuni prin care condiţionează avansul creditării la subsidiare de creşterea refinanţărilor locale, în principal prin depozite, dar şi prin emisiuni pe piaţa locală şi fon­duri de la instituţii supranaţionale precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) sau Banca Europeană pentru Investiţii.

Astfel, susbsidiarele care sunt expuse în mod deosebit trebuie să se asigure că raportul dintre noi­le împrumuturi şi refinanţarea locală (raportul dintre credite şi depozite incluzând refinanţarea loca­lă) să nu depăşească 110%, ceea ce echiva­lea­ză cu posibilitatea de a finanţa cu un euro o sucur­sală dacă aceasta atrage 10 euro din piaţa locală.

Într-o primă fază băncile austriece vizate - Erste, Raiffeisen şi UniCredit - s-au ferit să comenteze, Treichl fiind primul şef de grup care afirmă răspicat că băncile nu şi-au dat acordul pe propunerile Băncii Austriei aşa cum au fost date publicităţii. "Am solicitat Băncii Naţionale a Aus­tri­ei ca orice măsură să fie discutată şi să fie în total acord cu băncile centrale care ar urma să fie afec­tate de eventualele decizii. Ceea ce sper foarte mult este că, după aceste declaraţii, băncile cen­tra­le din regiune vor sta împreună să lucreze la o so­lu­­ţie bună pentru totată lumea. Pentru că ceea ce are nevoie regiunea, inclusiv România, pentru anii următori este o şansă de a creşte, şi această şansă trebuie să fie oferită de către bănci", a spus Treichl.

Totuşi, atât timp cât şi Erste, şi Raiffeisen au fost sprijinite cu capital de către statul austriac, poziţia lor de a "cere" ceva autorităţilor nu este foarte puternică.

Numai că nu doar băncile vizate contestă demersul Băncii Austriei în forma în care a ajuns la public, ci şi BERD, unul dintre investitorii instituţionali cu cele mai mari expuneri pe regiune, a criticat momentul şi modalitatea în care supraveghetorii sistemului bancar austriac au ales să lanseze acest semnal de corectare a modelelor de business ale băncilor austriece în regiune, semnal care nu a făcut de fapt decât să sperie investitorii.

Şeful Erste spune că banca nu are niciun un fel de problemă în ceea ce priveşte capitalurile, iar lichiditatea BCR poziţionează foarte bine banca în acest moment.

"Pentru a finanţa industria, pentru a finanţa companiile, municipalităţile din România sau proiectele de infrastructură, nu este o problemă. Restricţia de lichiditate ar putea deveni o problemă dacă va reîncepe să crească creditul de consum, dar nu în lei, ci în euro, iar depozitele în valută nu vor creşte cu aceeaşi viteză. Atunci va fi o problemă. Astfel, creditul de consum, care în prezent se află foarte jos, va trebui să fie finanţat mult mai mult pe baza lichidităţilor atrase din piaţa locală, dar cred că acesta este oricum un lucru bun."

Cât priveşte scenariile care vorbesc despre riscul ca bănci din zona euro să-şi vândă activele din regiune pentru a-şi consolida propriul capital, Treichl spune că nu ia în considerare astfel de soluţii. "Nu avem nicio intenţie să plecăm din estul UE sau să vindem active din regiune."