Un Cinema din ce în ce mai iubit/ de Daniel Nicolescu

Prof.univ.dr. Marius Şopterean (Director Departament Regie de film şi TV, Producţie, Animaţie) şi Lect.univ.dr. Doru Niţescu (Prodecan UNATC), coordonatori ai festivalului, au avut amabilitatea să răspundă câtorva întrebări puse de Ziarul de duminică:

- O nouă strategie de marketing nu, pentru că CineMAiubit a reuşit să îşi construiască de-a lungul celor 15 ediţii un brand puternic şi de sine stătător. Ce încercăm de la o ediţie la alta este să avem competiţii cât mai puternice, filme cît mai variate (tematic), ţări participante cât mai multe. De când a devenit internaţional (acum mai bine de 10 ani), festivalul şi-a făcut o serie întreagă de prieteni în întreaga lume, din Statele Unite până în India, să nu mai vorbim de şcolile europene de film, de a căror cooperare ne bucurăm în mod constant. Revenind la întrebarea dumneavoastră, CineMAiubitul nu se teme de concurenţi, din contră, cu cât de evenimentele genul acesta sunt mai multe, cu atât putem spera că rolul lor, cel de educare vizuală, să îşi atingă mai bine ţinta.

Specificitatea lui constă în faptul că este un festival în care concurează doar filme studenţeşti. La prima vedere, ar părea că este un fel de "grupa mică" a profesioniştilor, dar în realitate lucrurile nu stau deloc aşa: festivalul aduce în fiecare an laolaltă filme româneşti şi străine foarte bune, cu nimic mai prejos decât filmele de scurt-metraj realizate de profesionişti. În fiecare an avem în competiţie filme selectate la alte mari festivaluri studenţeşti, sau filme premiate acolo. Facem asta pentru că, dacă am refuza astfel de filme, ar fi complet imoral faţă de studenţii noştri: pentru ei, festivalul este o oră a adevărului, un moment (pentru majoritatea - primul moment) în care filmul pentru care s-au zbatut un an întreg şi în care au crezut cu tărie, se proiectează în faţa unei săli întregi, formată din public amestecat: profesionişti, familii, prieteni, foarte mulţi studenţi de la alte universităţi din Bucureşti; în fond, se proiectează în faţa unei săli de necunoscuţi. Doar aici, în întunericul sălii, de undeva dintr-un colţişor, fiecare student simte, cu respiraţia tăiată, pulsul sălii: aici publicul nu te iartă, te aplaudă dacă eşti bun şi râde atunci când faci gafe.

Cred că trebuie plecat de la ideea că o şcoală de film, oriunde în lume, este o entitate universitară foarte aparte. Învăţământul de film nu poate fi unul de tip "aulă", ci unul bazat pe legile specifice ale celei de-a şaptea arte. Este un tip de învăţămant care se face cu un numâr foarte restrâns de studenţi, tocmai pentru că cinematograful nu este doar o artă, ci şi o industrie, angrenând un dispozitiv financiar enorm, pus în slujba unei idei. E nevoie de mare răspundere, atât la selecţia candidaţilor, cât mai ales de-a lungul celor 3Ă2 (licenţă Ă masterat) ani de studiu. Şcoala românească de film se află în această clipă într-o situaţie puţin diferită faţă de acum 15 ani, când festivalul era la prima ediţie, în primul rând datorită modificărilor fundamentale la care a fost supus întregul învăţământ românesc de-a lungul ultmilor ani. Cu bucurie constatăm că, pe de-o parte, filmele produse de şcoală sunt selectate la o sumedenie de festivaluri internaţionale (mai ales în străinătate) şi se întorc de acolo cu multe premii importante, iar pe de altă parte constatăm că majoritatea regizorilor, operatorilor, monteurilor, chiar şi actorilor premiaţi de-a lungul vremii la CineMAiubit sunt astăzi personalităţi ale filmului românesc. În general, festivalul nu pierde legătura cu foştii studenţi, cu foştii premianţi, ei revenind de fiecare dată, fie ca spectatori, fie ca membri în juriu.

Nu cred că trebuie să considerăm că publicul se îndepărtează de valorile artistice, ci mai degrabă ar trebui să plecăm de la premisa că fluxul constant de producţii (să le zicem artistice), care sunt livrate zilnic, fac publicul să fie deviat în opţiunile sale estetice. Problema ţine în primul rând de educaţia estetică şi artistică a tinerilor, pentru că niciun artist nu se adresează unui grup ţintă, ci, prin opera sa, îşi creează propriul cerc de spectatori. Din păcate, educaţia artistică lipseşte din şcolile româneşti, iar rolul artistului este, în astfel de momente, nu doar de entertainer, ci şi de educator, de formator de opinie. Pentru asta e nevoie de foarte multă responsabilitate. Revenind la întrebarea dumneavoastră, am să vă spun că absolvenţii noştri îşi gâsesc foarte repede un drum propriu după absolvirea şcolii. Noi nu le putem dori decât să îşi păstreze elanul şi pasiunea de care dau dovadă în timpul facultăţii, precum şi candoarea care îi face să fie atât de speciali şi de interesanţi.

Anexăm, în cele ce urmează, programul festiivalului şi alcătuirea juriilor, pe secţiuni.

17,30 - Vernisajul Vernisajul Expoziţiei Foto şi de Afiş - Sala de Marmură

18,30 - Deschiderea oficială a festivalului - Sala Mare; Competiţia Ficţiune - Peliculă (1)

09,00 - Competiţie Ficţiune - Digital - Sala Mare

17,00 - Competiţie Ficţiune - Peliculă (2) - Sala Mare

19,00 - Lansare de carte - "Scara raiului în cinema: Kusturica / Tarkovski / Paradjanov" de Elena Dulgheru - Sala de Marmură

20,00 - Competiţie Ficţiune - Peliculă (3) - Sala Mare

Laura Baron - monteur, profesor, Csaba Bollok - regizor, profesor (Ungaria), Manuela Cernat - critic şi istoric de film, profesor, Vivi Drăgan Vasile - director de fotografie, producător, Magda Mihăilescu - critic şi istoric de film, Cătălin Mitulescu - regizor, producător, Irina Margareta Nistor - critic de film, Mirela Oprişor - actriţă, Mihai Orăşanu - sound designer, producător, profesor, Cristian Tudor Popescu - filmolog, professor, Anuşavan Salamanian - sound designer, Călin Stănculescu - critic de film, Adrian Titieni - actor, profesor

Nicolae Cabel - regizor, Dana Duma - critic şi istoric de film, profesor, Ioana Popescu - realizator de film documentar

Pavel Azap - critic de film , Dana Duma - critic şi istoric de film, profesor, Napoleon Helmis - regizor, profesor

Radu Igazsag - regizor, profesor, Matei Branea - regizor, profesor, Laurenţiu Bratan - critic de film

Mihai Bandac - pictor, profesor, Radu Igazsag - regizor, profesor, Matei Branea - regizor, profesor

Stere Gulea - regizor, scenarist, profesor, Valeriu Drăguşanu - scenarist, regizor, profesor, Florentina Heroiu - scenarist, professor, Tudor Voican - scenarist, profesor