ASB şi Cartea anului/ de Ziarul de duminică
PROZĂ
Ioan Groşan - "Un om din Est", Editura Tracus Arte
CRITICĂ, ESEU, MEMORIALISTICĂ, JURNALE
Dumitru Micu - "Început şi sfârşit de mileniu. Rememorări", "Critici prozatori", Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române
POEZIE
Bogdan O. Popescu - "Aerobiciclete", Editura Brumar
Anca Mizumschi - "Versouri", Editura Humanitas
TRADUCERI
Tudora Şandru Mehedinţi - "Ora albastră" de Alonso Cueto, Editura Humanitas
PREMII SPECIALE
Traian T. Coşovei - "Aerostate plângând", Editura Tracus Arte
DEBUT
Proză - Horia Tabacu - "Drumul până la Piaţa Romană. Momente şi schiţe", Editura Kron-Art
Proză - Adrian Buzdugan - "Capela excomunicaţiilor", Editura Humanitas
Poezie - Marius Stoian - "8215″, 22th Century Publishing
Câştigătorul Premiului CARTEA ANULUI 2011 acordat tot săptămâna trecută este Marta Petreu (foto) pentru romanul "Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului" apărut la Editura Polirom. Premiul, în valoare brută de 10.000 RON, acordat de România literară cu sprijinul Fundaţiei ANONIMVL, a fost decernat de juriul format din Nicolae Manolescu - preşedinte, Gabriel Chifu, Gabriel Dimisianu, Luminiţa Corneanu, Cosmin Ciotloş, Ana Chiriţoiu şi Sorin Lavric. Volumele nominalizate pentru acest premiu au fost: "Opera poetică", Fernando Pessoa, în traducerea lui Dinu Flămând (Editura Humanitas Fiction), "Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului", Marta Petreu (Editura Polirom), "unelte de dormit", Ioan Es. Pop (Editura Cartea Românească), "Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial", Eugen Simion (Editura Princeps Edit), "Viata lui Kostas Venetis", Octavian Soviany (Editura Cartea Românească), "Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române", Mihai Zamfir (Editura Cartea Românească).
La primirea premiului, Marta Petreu a spus că "este o carte cu ţărani, aşa cum Antigona este o piesă cu regi". "M-am gândit 20 de ani la această carte, în timp ce întâmplările se întâmplau sub ochii mei. Am scris-o repede, în 42 de zile. Şi vă spun de ce am scris-o. Am vrut ca oamenii despre care vorbesc în carte să primească din partea mea cantitatea de nemurire pe care pot eu să le-o dau, plasându-i pe cerul literaturii române. Noi nu putem să dăm celor pe care îi iubim sau celor faţă de care suntem vinovaţi viaţă, dar, dacă scriem despre ei, cu adevăr literar, dacă avem noroc, putem să le dăm nemurirea pe care o dă literatura românească în existenţa ei atât câtă este şi va fi".