Agricultura şi mai ales industria au susţinut creşterea economică record din trimestrul 3
În T3, creşterea economică a fost de 4,4%, cel mai bun trimestru din ultimii trei ani. Construcţiile au adus un plus neaşteptat, iar consumul populaţiei a crescut. Punctul minus a fost scăderea consumului guvernamental.
Agricultura şi industria au susţinut creşterea economică din al treilea trimestru, conform aşteptărilor, dar o influenţă favorabilă a venit şi de la construcţii, a căror creştere a luat prin surprindere analiştii.
"Cea mai mare surpriză vine din partea sectorului construcţiilor care a crescut pentru prima dată după declanşarea crizei într-un ritm alert, în condiţiile în care piaţa imobiliară rezidenţială nu şi-a revenit, ba din contră preţurile au continuat să scadă. Astfel, explicaţia cea mai probabilă ar fi o creştere a construcţiilor inginereşti, ca urmare a demarării unor lucrări de infrastructură", afirmă Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Construcţiile au avut o influenţă pozitivă la creşterea economică pentru prima dată în ultimii doi ani şi jumătate, dar cifrele au fost influenţate şi de efectul de bază având în vedere comparaţia cu anul 2010, care a fost slab.
Şi agricultura a avut o performanţă peste aşteptări, înregistrând o creştere de 22,1% comparativ cu al treilea trimestru de anul trecut.
"Creşterea economică a fost sprijinită de sectorul industrial, şi nu de agricultură. După calculele noastre, primul sector a avut o contribuţie pozitivă de 0,9 puncte procentuale, în timp ce cel de-al doilea a avut o contribuţie de 0,6 puncte procentuale", consideră Vlad Muscalu, economist al ING Bank.
Creşterea industriei a fost de 5,9% comparativ cu T3 2010, ceea ce a arătat că piaţa europeană a mers bine şi încă nu s-au simţit efectele crizei datoriilor suverane. În cei trei ani de criză, industria a reuşit să reziste foarte bine economia fiind trasă în jos de consum.
În al treilea trimestru consumul a dat semne de revenire, înregistrând un plus de 3,1% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.
Datele acceptate de oficialii de la Bucureşti şi de instituţiile financiare precum FMI mizează pe o creştere economică de 1,5% în acest an. Totuşi, pe fondul înrăutăţirii din toamnă a situaţiei externe, prognoza de creştere pentru anul viitor a fost coborâtă de la peste 4% spre 2%.
Cât va fi creşterea economică în 2011 şi 2012
Cei mai mulţi analişti au revizuit sau se pregătesc să modifice în sus prognozele privind creşterea economică din acest an cu aproximativ un punct procentual, spre 2,5%, după anunţarea datelor peste aşteptări privind evoluţia PIB în al treilea trimestru. Dar, concomitent, se gândesc să diminueze prognozele pentru 2012.
BCR previzionează o creştere economică de cel puţin 2,3% în 2011, dar un plus de doar 1,2% pentru anul viitor.
Raiffeisen Bank a modificat estimarea privind creşterea PIB în 2011 de la 1,5% la 2,5%, datorită trimestrului al treilea cu mult peste aşteptări. Analiştii băncii consideră însă că prognoza pentru anul viitor, de plus 1,8%, ar putea fi optimistă din cauza efectului de bază din agricultură.
Şi Volksbank a revizuit prognoza de creştere economică pentru 2011 de la 1,7% an/an la 2,2-2,4% an/an, în urma publicării unor rezultate peste aşteptări în T3.
RBS Bank a modificat prognoza pentru întregul an 2011 la 2,5% (comparativ cu 1,8% prevăzută anterior).
Ce spun analiştii despre creşterea economică
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank
Cea mai mare surpriză vine din partea sectorului construcţiilor care a crescut pentru prima dată după declanşarea crizei într-un ritm alert, în condiţiile în care piaţa imobiliară rezidenţială nu şi-a revenit, ba din contră preţurile au continuat să scadă. Astfel, explicaţia cea mai probabilă ar fi o creştere a construcţiilor inginereşti, ca urmare a demarării unor lucrări de infrastructură.
De asemenea, agricultura a avut o performanţă peste aşteptările iniţiale, chiar dacă s-a luat în considerare o performanţă a acestui sector. Totuşi, o creştere de 22,1 % în T3 2011 faţă de T3 2010 a surprins chiar şi cele mai optimiste prognoze.
Pe partea de utilizare a PIB-ului, cea mai mare surpriză este dinamica ridicată a investiţiilor (FBCF +11.4 % an/an), pentru prima dată de la declanşarea crizei, care este posibil să fie determinată de procesul de accelerare a accesării fondurilor europene, deoarece majoritatea firmelor îşi finanţează planurile de investiţii din fondurile structurale nerambursabile.
O altă veste bună este creşterea consumului privat cu 3,1 % an/an, având în vedere climatul general de incertitudine şi deteriorarea condiţiilor de pe piaţa muncii, însă nu mă aştept ca dinamica pozitivă a consumului să se menţină şi în trimestrele următoare. În T4, estimăm că PIB-ul îşi va încetini ritmul de creştere la 1,8 % an/an, însă nu cred totuşi că va fi cel mai slab trimestru din 2011, avansul PIB fiind susţinut de performanţa bună a sectorului agricol, industrie şi construcţii, însă la un ritm de creştere inferior.
Pentru 2012, scenariul nostru de bază indică o creştere de 1,1-1,3 % an/an dacă Guvernul va reuşi să absoarbă măcar 5 mld. euro din fondurile europene, iar fondurile destinate investiţiilor de capital vor fi folosite pentru investiţii cu valoare adaugată ridicată şi BNR va relaxa condiţiile monetare pentru a sprijini creditarea în monedă naţională.
Vlad Muscalu, economist al ING Bank
Creşterea trimestrială a PIB în termeni ajustaţi sezonier a fost revizuită uşor în scădere la 1,8% de la estimarea iniţială de 1,9%. Creşterea economică a fost aparent sprijinită de sectorul industrial, şi nu de agricultură.
După calculele noastre, primul sector a avut o contribuţie pozitivă de 0,9 pp în timp ce cel de-al doilea a avut o contribuţie 0,6pp.
Totuşi, având în vedere că ING prognozează o creştere economică nulă pentru zona euro în 2012, perspectivele nu sunt pozitive şi acesta poate fi un motiv pentru care leul nu a părut să reacţioneze la anunţul acestor date.
Eugen Sinca, analist al BCR
Cererea internă a avut o contribuţie pozitivă importantă la creşterea economică. Recolta agricolă foarte bună a susţinut consumul populaţiei care a crescut cu 2,2% trimestru la trimestru. Consumul guvernamental a continuat să se contracte în linie cu concedierile din sectorul public.
Formarea brută de capital fix s-a majorat cu 0,8% datorită investiţiilor private ridicate în malluri şi noilor facilităţi de producţie. Evoluţia exportului net este interesantă - exporturile au continuat să crească mai rapid ca importurile în al treilea trimestru comparativ cu al doilea trimestru din 2011, dar în termeni anuali exporturile au încetinit (+8,9% creşterea exporturilor şi 10,5% creşterea importurilor).
Această evoluţie evidenţiază o uşoară revenire a cererii interne şi, în acelaşi timp, ar putea să fie un semnal al deteriorării situaţiei economice în zona euro. Previzionăm o creştere economică de cel puţin 2,3% în 2011 şi un avans de 1,2% în 2012.