Baumit nu exclude o nouă fabrică. E nevoie de clădiri sociale, de clădirile comerciale şi există o cerere imensă la infrastructură

Autor: Andreea Neferu 08.12.2011

Producătorul de materiale de construcţii Baumit România, parte a concernului austriac Schmid Industrie Holding, se gândeşte la construcţia unei noi fabrici de mortare uscate de 300.000 de tone, după ce anul trecut a inaugurat o unitate similară la Bolintin, judeţul Giurgiu.



Baumit, companie ce a intrat pe piaţa românească în 1995, a ajuns anul trecut la afaceri de aproape 30 mil. euro din businessul cu materiale de construcţii şi mai deţine două unităţi de producţie în România, la Teiuş (judeţul Alba) şi la Bolintin (judeţul Giurgiu), aceasta din urmă fiind inaugurată în prima parte a anului trecut.

"Am demonstrat un pic de curaj să inaugurăm în plină criză fabrica de la Bolintin (în 2010 - n.red.). Avem în continuare un plan conturat de ceva vreme şi anume o nouă capacitate de producţie în sfera mortarelor. Deocamdată este un proiect, nu s-a demarat construcţia unei fabrici noi", spune Laurenţiu Lupuşor, directorul general al Baumit România.

Investiţie de 15 milioane de euro

Cea de-a treia fabrică de mortare uscate ar urma să aibă o capacitate de producţie de circa 300.000 de tone, similară celorlalte două, iar investiţia s-ar putea ridica la circa 15 milioane de euro, potrivit estimărilor şefului de la Baumit. El adaugă însă că a spune exact cât ar putea costa o asemenea unitate de producţie este imposibil, pentru că fiecare fabrică este unicat, nu este construită standard.

"Avem studii de fezabilitate care se adaptează în mod periodic. Studiem zonele de vest şi de est, pentru că au potenţial. Sperăm ca acest proiect se va pune în practică în următorii ani, însă acest lucru se va întâmpla corelat cu cerinţele pieţei şi potenţialul nostru", spune Lupuşor.

Estimări optimiste

O nouă unitate de producţie ar putea apărea în contextul în care Baumit prognozează o revenire a investiţiilor pe piaţa construcţiilor.

"Mizăm pe o relansare a investiţiilor. Există nişte cicluri, care se repetă, o perioadă de criză este urmată de o perioadă de încercări, de căutări. Lumea are nevoie de construcţii, nu numai în România, ci peste tot. E nevoie de clădiri sociale, de clădiri comerciale şi există o cerere imensă la infrastructură", explică şeful Baumit România.

El spune că, spre exemplu, odată ce vor fi finalizate proiectele de autostrăzi, adiacent se vor construi şi pensiuni, hoteluri, restaurante, benzinării sau magazine.

Cele două fabrici de la Teiuş şi Bolintin ale Baumit au o capacitate de producţie cumulată de peste 600.000 de tone anual, însă compania mai deţine şi o fabrică de produse umede (vopsele şi tencuieli) în Bucureşti, care produce peste 12.000 de tone pe an. Şi în cadrul acestei unităţi există planuri de extindere a capacităţii de producţie.

Anul a început prost, dar a continuat bine

"2011 a fost un an cu foarte multe fluctuaţii, nu a avut o evoluţie liniară. Anul a început foarte greu, fiind marcat de blocaje de natură economică şi fiscală, la care s-a adăugat evoluţia nefavorabilă a vremii. În domeniul nostru, a existat o scădere a volumului de desfaceri cu circa 15% în prima jumătate a anului", spune Lupuşor.

În a doua jumătate a anului însă, situaţia s-a schimbat, în contextul demarării unor proiecte noi în construcţii şi al vremii mai bune, astfel că Baumit speră să încheie anul cu o creştere a afacerilor de până în 5%. Anul trecut, compania a înregistrat afaceri de 122,1 milioane de lei (circa 29 de milioane de euro), potrivit Registrului Comerţului, astfel că Baumit ar putea ajunge la un business de până la 30,5 milioane de euro în 2011, potrivit estimărilor ZF.

Întărirea vânzărilor

Avansul businessului în 2011 se datorează însă şi măsurilor de întărire a echipei de vânzări, formată în prezent din circa 25 de persoane.

"Nu a fost vorba de o creştere numerică a echipei, ci de crearea în interiorul companiei a unui nucleu format din 5 persoane, practic un centru de consiliere a clienţilor, care să abordeze în mod direct birourile de arhitectură şi proiectare, dar şi firmele de construcţii", spune Lupuşor.

Piaţa mortarelor uscate, pe care activează şi Baumit, a înregistrat anul acesta o uşoară creştere, de 5%, şi deşi evită să dea valori concrete, Lupuşor explică că această piaţă nu trebuie privită independent, pentru că se dezvoltă simultan cu piaţa produselor tradiţionale, formată din mortare sau şape.

"Produsele noastre, mixate industrial, se luptă să preia din piaţa produselor tradiţionale".

Circa 75% din cifra de afaceri a companiei este generată de vânzările realizate cu ajutorul firmelor de distribuţie şi al marilor lanţuri de bricolaj (printre care Dedeman sau Hornbach), în timp ce restul de 25% se vinde direct firmelor de construcţii sau prin export.

Exporturi în Kuweit

"Exportăm în Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Kuweit, anul acesta circa 5% din cifra de afaceri fiind generată de exporturi. Zona Golfului este atractivă pentru că acolo există nişte proiecte incitante, cu finanţări sigure, nu sunt întârzieri la plăţi, iar relaţiile comerciale sunt sigure", spune Lupuşor.

Compania a achiziţionat la finalul lui 2009 pentru 4 milioane de euro o carieră de calcar în zona fabricii de la Teiuş, pe care o foloseşte atât pentru nevoi proprii, cât şi pentru a vinde altor firme.

"În perioada următoare vrem să extindem capacitatea de producţie a fabricii de la Teiuş cu o secţie de producere a filerului de calcar (produs obţinut din măcinarea fină a calcarului - n.red.), care este extrem de solicitat în domenii diverse, de la infrastructură rutieră până la agricultură. Vor fi investiţii de circa 5 mil. euro, având în vedere că vom face şi o serie de modernizări la Teiuş", explică şeful Baumit.

Concernul austriac Schmid Industrie Holding este prezent pe piaţa locală prin companiile Baumit, Austrotherm, Lorencic, Wopfinger şi Wolfplastic, cu afaceri cumulate de aproape 55 de milioane de euro anul trecut, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului.

În România, Baumit concurează cu jucători precum Henkel (Germania), AdePlast (controlată de Marcel Bărbuţ) sau Duraziv (Daniel Guzu).