Brokerii nu se înghesuie la ofertele de listare ale statului

Autor: Adrian Cojocar 09.12.2011

Consorţiul format din RCI, BT Securities şi Wood&Co a depus singura ofertă în cadrul procesului de selecţie a intermediarului ofertei vânzării unui pachet de 15% din acţiunile Transgaz Mediaş (TGN) de către stat pe bursă.

Ieri a fost ultima zi în care brokerii mai puteau să depună oferte pentru intermedierea ofertei Transgaz, singura ofertă depusă de consorţiul condus de RCI urmând să fie analizată de o comisie pentru a vedea dacă aceasta corespunde criteriilor de selecţie.

Guvernul a anunţat totodată că revine asupra deciziei de anulare a licitaţiei de selecţie a intermediarului pentru listarea a 20% din acţiunile Tarom, după ce consorţiul format din firmele de brokeraj Carpatica Invest şi Swiss Capital a revizuit oferta şi a redus comisionul la jumă­tate din suma solicitată iniţial.

Statului i-a fost teamă că la organizarea unui nou proces de selecţie pentru alegerea intermediarului ofertei Tarom nu se va mai prezenta niciun broker, au declarat surse oficiale citate de Mediafax.

După eşecul ofertei OMV Petrom (SNP) din vara acestui an, la care s-au întrecut şase grupuri de brokeri, intermediarii locali nu s-au mai înghesuit să concureze pentru ofertele statului derulate pe bursă, la procesul de selecţie pentru intermedierea ofertei de vânzare a unui pachet de 15% din acţiunile Transelectrica Bucureşti (TEL) fiind depusă tot o singură ofertă, respectiv din partea consorţiului format din BCR, Intercapital Invest şi Swiss Capital.

"Mă deranjează slaba participare din partea brokerilor la ofertele lansate de stat. Tot aşteptăm marile listări de la stat şi când vin dăm din colţ în colţ", a comentat un broker din piaţă.

În ultimii ani brokerii de pe bursă au reiterat ideea că statul trebuie să contribuie la dezvoltarea bursei prin oferte derulate pe piaţă, aceasta fiind una dintre puţinele şanse ca piaţa locală să depăşească stadiul de piaţă de frontieră. Acum când statul a demarat cea mai mare campanie de listări pe bursă interesul brokerilor pentru intermedierea ofertelor este limitat.

Interesul scăzut al brokerilor pentru ofertele statului ar putea fi explicat şi prin faptul că sunt puţine case de brokeraj mari pe piaţa locală care au expertiza de a plasa oferte de o asemenea dimensiune şi prin faptul că actualul context pe care-l traversează bursele este unul dificil pentru listări. În al doilea rând oferta Petrom a arătat brokerilor că statul este un partener de discuţie dificil când vine vorba de stabilirea preţului de ofertă.

Una dintre principalele explicaţii pentru eşecul Petrom a fost că preţul stabilit de stat a fost prea mare pentru a stârni interesul investitorilor, acestora fiindu-le oferit un preţ foarte apropiat cu cel pe care-l puteau obţine şi cumpărând acţiuni Petrom de pe bursă. Corecţia ulterioară a acţiunilor Petrom a arătat că investitorii au avut dreptate şi că aceştia se supun unor riscuri când achiziţionează acţiuni în oferte pentru care cer un premiu.

Brokerii nu au nicio garanţie că acest lucru nu se va întâmpla din nou. Recent, şeful Ministerului Economiei, Ion Ariton, a declarat că principalul obiectiv al ofertelor derulate de stat la Transelectrica şi Transgaz este obţinerea "celui mai bun preţ" şi nu va vinde dacă nu le convine preţul.

Pentru companiile listate specialiştii spun că este nevoie în această perioadă de volatilitate a bursei ca statul să lase puţin la preţ faţă de cotaţia acţiunilor în piaţă pentru a atrage interesul investitorilor. Totuşi acest lucru intră în contradicţie cu scopul statului de a lua cât mai mulţi bani.

Totodată, brokerii îşi asumă nişte riscuri generate de costurile de pregătire ale ofertelor pe care nu ştiu dacă şi le pot recupera, aceştia urmând să suporte întreaga povară dacă oferta nu are succes, atât financiară cât şi de imagine.

Brokerii trebuie să pregătească prospectul, să organizeze road-showuri inclusiv în străinătate, şi îşi primesc banii din intermediere la sfârşitul ofertei doar dacă aceasta are succes.

În cazul ofertei Transgaz, dacă luăm în calcul actualul preţ de piaţă, statul ar putea încasa pe pachetul de 15% din acţiuni circa 87,2 mil. euro, iar intermediarul ar putea primi circa 1,7 mil. euro, dacă luăm în calcul comisionul de 2% din valoarea ofertei plătit de stat pentru oferta de listare a Tarom la bursă.

Statul a negociat cu consorţiul Carpatica Invest şi Swiss Capital un comision de 2% din valoarea ofertei care s-ar putea ridica între 20 mil. euro şi 60 mil. euro, la jumătate faţă de procentul de circa 4% cerut anterior de brokeri.