Cu ce s-a ales România de la summitul UE? Va rezista disciplina fiscală în faţa recesiunii? Ce nu a lămurit preşedintele

Constituţia trebuie modificată până la finele anului în sensul introducerii în legea funda­men­tală a prevederilor "acor­dului de uniune fiscală" con­venit la Bruxelles săptămâna trecută, care limitează deficitul structural la 0,5% din PIB. Dacă această condiţie nu este stabilită, România va rămâne în afara acordului cu consecinţele care decurg de aici - în primul rând izolarea în Europa -, susţine preşe­dintele Traian Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut ieri că acordul trebuie înscris în Constituţie până la finele lui 2012 şi a dat asigurări că punerea lui în practică nu va modifica parametrii bugetului pentru 2012 care fixează deficitul bugetar la 1,9% din PIB pe metodologia cash. Nu vor fi majorări de taxe şi impozite, a mai susţinut preşedintele.

Dimpotrivă, unii membri ai opoziţiei au susţinut că introducerea în legislaţia na­ţio­nală a acordului se poate face printr-o lege specială, lucru despre care şeful statului sus­ţine că este imposibil întrucât nu avem norme constituţionale în acest sens, iar ali­nierea va fi judecată de Curtea Europeană de Justiţie care ar avea o altă înţelegere asu­pra a ceea ce presupune înscrierea normelor în Constiuţie sau în legislaţia echivalentă.

La Bucureşti, aşadar, mingea este acum pe terenul politicii. Opoziţia este, în principiu, de acord cu măsurile decise la Bruxelles.

Va exista miercuri o întâlnire între preşedinte şi partide, dar dincolo de uşurarea că, în sfârşit, în Europa s-a ajuns la un acord de la care se aşteaptă calmarea pieţelor rămâne constatarea că punerea în practică a măsurilor convenite ar putea însemna pentru România noi constrângeri bugetare.

După doi ani deja foarte complicaţi va urma un 2012 la fel de greu, dacă nu şi mai greu. Dacă măsurile de reducere a deficitului structural s-ar fi aplicat din 2012, practic Guvernul ar fi trebuit să reanalizeze bugetul pentru anul viitor şi să reducă cheltuielile cu încă un miliard de euro. Preşedintele a dat asigurări că punerea în practică a acordului nu presupune noi constrângeri pentru populaţie, dimpotrivă: "Deficitul pe chash în 2012 de 1,9% din PIB rămâne valabil".

Ce spune în schimb preşedintele? Atâta vreme cât România sau oricare altă ţară rămâne în limitele parametrilor stabiliţi, nimeni nu-i va modifica politica na­ţională de taxare: "A fost o discuţie lungă pe acest subiect. Se urmăresc parametri. Dacă îi depăşeşti, îţi spune Comisia Europeană ce să faci. Cât stai în parametri, rămâi la nivelul de fiscalitate stabilit la nivel na­ţional. Nu s-a pus problema unei fis­calităţi unice. Este imposibil pentru că am putea vorbi apoi că vrem şi pensii şi salarii unice. La nivelul de fiscalitate nu suntem dispuşi la nicio cedare. Rămâne o chestiune suverană dacă parametrii de stabilitate ai bugetului se păstrează în limitele impuse prin acordul de uniune fiscală."

Preşedintele a mai susţinut fără a-şi duce până la capăt ideea şi într-un fel misterios că i-a fost greu ("Nu a fost deloc uşor ca România să fie acolo", este, textual, fraza preşedintelui) să includă România în acordul convenit la Bruxelles: "S-a creat politic şansa să fim împreună, şanse să nu rămânem în acea Europă cu două viteze". Dar este neclar de ce a fost greu de vreme ce acordul presupune constrângeri volun­tare şi nu avem de-a face, până la urmă, cu niciun privilegiu care i s-ar fi făcut Ro­mâniei.

Mai departe, lasă să se înţeleagă preşedintele, el şi-ar fi făcut treaba, iar mingea este acum în curtea Parlamentului: "Eu mi-am asumat informarea Comisiei Europene că România va adera la acest acord. Dacă Parlamentul hotărăşte altceva, e problema lui". "Termenul e sfârşitul anului 2012 (de includere a măsurilor pactului în Constituţie - n.n.). Nu ai îndeplnit toate condiţiile, nu intri în acord. Iar această responsabilitate să şi-o asume cine vrea. Eu voi susţine că trebuie să rezolvăm această problemă."

Preşedintele a anunţat că a invitat pentru miercuri partidele la consultări şi propune o dezbatere în cunoştinţă de cauză a subiectului. Măsura păstrării deficitului struc­tural sub pragul de 0,5% din PIB şi a nive­lului datoriei la sub 60% din PIB este pre­vedere din Pactul de Stabilitate, drept urmare nu sunt noutăţi, ci doar prevederi care au fost până în prezent nesocotite. Dife­renţa este că, de acum, vor exista măsuri puni­tive pentru cei care nu le respectă. Sanc­ţiunile nu au fost stabilite, iar planul de de­taliu va fi pus la punct până la summitul UE din primăvară, a arătat şeful statului.

"În România trebuie să evităm o dezbatere în necunoştinţă de cauză. Ar fi foarte grav, ne-am dovedi incapabili să înţelegem realităţile europene şi nu aş vrea ca România să aibă o asemenea apreciere."

Două probleme majore

• De la ce dată intră în vigoare acordul de reducere a deficitului? Constituţia României trebuie modificată până la finele lui 2012 şi trebuie să prevadă că deficitul structural nu va depăşi 0,5% din PIB. Preşedintele a lăsat să se înţeleagă că acest acord nu se va aplica în 2012. Dacă ar intra în vigoare de anul viitor, acest lucru va însemna să avem un deficit bugetar de 1% pe cash, faţă de 1,9% din PIB pe cash prevăzut în proiectul legii bugetului pentru 2012. Acest lucru presupune că cheltuielile bugetului general consolidat va trebui reduse cu încă un miliard de euro. Preşedintele a dat asigurări ieri că deficitul bugetar de 1,9% din PIB pe cash rămâne în picioare în 2012 şi că taxele nu vor fi modificate.

• Preşedintele nu a adus explicaţii în plus faţă de o eventuală contribuţie a României la fondul de 200 de miliarde de euro (50 mld. euro din partea ţărilor UE din afara zonei euro) pentru consolidarea financiară a Fondului Monetar Internaţional. Anterior, şi şeful statului şi premierul Emil Boc au opinat că ţări care au acorduri de împrumut cu FMI nu contribuie la acest fond, în vreme ce economistul-şef al BNR Valentin Lazea a spus că România va trebui să contribuie. În cazul în care România va fi parte a acestui acord de finanţare de 50 mld. euro, va trebui să contribuie - potrivit ponderii PIB-ului ei în PIB-ul Uniunii - cu două miliarde de euro dacă britanicii vor face şi ei parte din acord sau cu 4 miliarde de euro dacă nu.

Ce a susţinut preşedintele

• Constituţia trebuie modificată până la finele lui 2012 pentru a înscrie condiţiile de deficit structural de maximum 0,5% din PIB, ale deficitului bugetar maxim de 3% din PIB şi ale datoriei publice de maximum 60% din PIB.

• Deficitul structural de 0,5% din PIB revine în forţă, ca o chintesenţă a revenirii la o situaţie normală la nivelul de îndatorare al statelor.

• Având în vedere că nimeni nu-i mai dă bani Europei, a devenit mult mai scump să nu-ţi plăteşti datoriile decât să continui să împrumuţi bani.

• Noi am fost forţaţi de piaţă să aprobăm o soluţie mai aspră pentru că preţul împrumuturilor a fost mai mare pentru noi.

• Acordul fiscal nu modifică bugetul de stat pe 2012, deci deficitul pe anul viitor rămâne la fel, la 1,9% din PIB.

• Reducerea cheltuielilor bugetare nu va afecta românul de rând. Cetăţenii vor avea însă avantajul predictabilităţii pentru că UE se aşază pe baze mai solide.

• Fiscalitatea rămâne o chestiune suverană cât nu încalci pactul. La nivelul de fiscalitate nu suntem dispuşi la nicio cedare. Rămâne o chestiune suverană dacă parametrii de stabilitate ai bugetului se păstrează în limitele impuse prin acordul de uniune fiscală.