Marea Britanie, în rolul principal negativ într-una dintre cele mai dramatice scene din istoria Uniunii Europene

Marea Britanie şi-a folosit la summitul UE de săptămâna trecută dreptul de veto pentru a bloca modificarea Tratatului UE pentru întărirea disciplinei bugetare şi realizarea unei uniuni monetare mai strânse.

Decizia nu a fost o surpriză, deoarece anterior premierul britanic David Cameron a avertizat că se va opune oricărei înţelegeri de a salva euro dacă nu obţine protejarea pieţei interne europene şi a centrului financiar londonez, important motor de creştere pentru Marea Britanie, o economie care se îndreaptă treptat spre dezindustrializare.

Decizia Marii Britanii imprimă UE două viteze, scrie Financial Times. Marea Britanie nu va face parte dintr-un acord interguvernamental sprijinit de celelalte 26 de state comunitare, din care nouă nu fac parte din zone euro. Cameron a insistat că preţul cerut pentru semnarea unui tratat UE este "rezonabil".

"Nimeni nu a înţeles ce a vrut Cameron, absolut nimeni. Vorbeam despre lucruri impor­tante, salvarea euro, iar el cerea seminţe. Nu era nici locul şi nici timpul potrivit", a afirmat un diplomat al unui stat care ar putea fi considerat aliat al Marii Britanii.

Vicepremierul britanic Nick Clegg apreciază că refuzul lui Cameron de a accepta modificarea tratatelor UE este "un lucru rău pentru Marea Britanie", care riscă să fie "izolată şi margi­nalizată", scrie BBC News online. Însă Clegg atribuie această situaţie "intransi­genţei" francezilor şi germanilor precum şi presiunilor exercitate de conservatorii eurosceptici care îl pun pe premier într-o "postură foarte dificilă". Surse apropiate de Clegg au afirmat că acestuia nu i-a venit să creadă când a aflat de situaţia de la summitul Uniunii Europene.

Folosirea dreptului de veto de către Londra pentru a bloca modificarea tratatelor UE pare să creeze tensiuni în relaţia dintre conservatori şi liberali-democraţi. Iniţial, vicepremierul Nick Clegg respinsese posibilitatea unei scindări a coaliţiei, insistând pe ideea de "unitate" în susţinerea solicitărilor lui Cameron pentru acor­darea de "garanţii modeste şi rezonabile" de către UE în scopul protejării intereselor britanice.

Potrivit Sky News, coaliţia de guvernământ de la Londra, formată din conservatori şi liberal-democraţi, se confruntă cu disensiuni după ce premierul David Cameron a refuzat modificarea tratatelor europene şi participarea la noul plan de înăsprire a disciplinei bugetare.

Decizia premie­rului a fost primită cu entuziasm de conservatorii eu­ro­sceptici de la Londra, fiind considerată un prim pas spre îndepărtarea de UE la nivel deci­zional sau chiar spre retragerea din blocul comunitar.

1963 - Prima încercare a Marii Britanii de a adera la Piaţa Comună este respinsă de fostul preşedinte francez Charles de Gaulle, care este îngrijorat că limba engleză devine principala limbă vorbită în Europa, scrie The Telegraph.

1973 - Marea Britanie este acceptată în Comunitatea Economică Europeană (CEE), dar în termen de un an solicită modificări semnificative ale politicii agricole comune, "metode mai echitabile de finanţare a bugetului" şi soluţii la problemele financiare.

1975 - Referendumul privind rămânerea în CEE a divizat guvernul laburist condus de Harold Wilson, dar două treimi din votanţi au optat pentru rămânerea Marii Britanii în CEE.

1984 - UK câştigă o "bonificaţie" din partea Bruxelles-ului, după ce Margaret Thatcher ameninţă să întrerupă plăţile. "Cerem doar să ne primim propriii bani înapoi", a declarat ea.

1992 - UK este forţată să iasă din Mecanismul de Curs de Schimb, care are drept scop armonizarea sistemelor financiare ale ţărilor europene, înaintea adoptării unei monede unice. Criza generează controverse în privinţa unei viitoare aderări a Marii Britanii la uniunea monetară.

1993 - John Major, premierul britanic între 1990 şi 1997, a reprimat o revoltă a politicienilor legată de Tratatul de la Maastricht, care presupune cooperare în privinţa politicii externe şi a securităţii. El a semnat tratatul un an mai devreme.

1999 - Izbucnesc tensiuni legate de interdicţia impusă de Franţa pentru importul de carne de vită din Marea Britanie, din cauza bolii "vacii nebune". Franţa a primit un ultimatum din partea Bruxelles-ului, dar interdicţia nu a fost ridicată decât câţiva ani mai târziu.

2000 - Ciocolata produsă în Marea Britanie a primit permisiunea de a fi vândută în Europa, după 27 de ani de dispute privind ingredientele. Belgia şi Franţa au militat ca doar untul de cacao să fie folosit, şi nu uleiul vegetal.

2004 - Tony Blair, premierul britanic între1997 şi 2007, şi Jacques Chirac, fostul preşedinte francez, au avut o dispută în timpul negocierilor privind elaborarea constituţiei europene, Franţa fiind îngrijorată că unele concesii vor crea "o Europă cu două viteze". Ulterior, planurile au eşuat după ce Franţa şi Olanda au votat împotriva acestor concesii în cadrul referendumurilor.

2007 - Gordon Brown, premierul britanic în perioada 2007-2010, lipseşte de la ceremonia televizată a semnării Tratatului de la Lisabona de către liderii politici, ceea ce acordă mai multă putere Bruxelles-lui. Au fost necesari doi ani pentru a negocia controversatul tratat, după ce planurile pentru elaborarea unei constituţii oficiale au fost abandonate.

2011 - Premierul britanic David Cameron şi liderii europeni au avut un conflict legat de introducerea unei taxe pentru bănci şi restricţii privind sectorul financiar din Londra. Premierul s-a angajat să preia din nou frâiele puterii de la Bruxelles.