Ajutorul guvernelor împinge băncile europene într-o spirală vicioasă

Decizia băncilor europene de a apela la asistenţă financiară din partea guvernelor pentru a strânge rezervele minime de capital ar putea avea un efect de "boomerang" pentru bilanţurile creditorilor, scrie Bloomberg.

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a solicitat băncilor să strângă 115 mld. euro până la mijlocul anului viitor. Deoarece se confruntă cu scăderea profiturilor şi nu se pot finanţa de pe pieţele de capital, băncile vor cere cel mai probabil ajutorul guvernelor.

Ce s-a întâmplat luni pe pieţele europene după cel mai important summit al zonei euro

"Dacă guvernele din sud vor oferi asistenţă financiară băncilor, datoriile lor suverane vor creşte şi vor agrava problemele acestor state. Apoi, băncile vor înregistra pierderi mai mari deoarece deţin sume mari din datoriile publice ale guvernelor. Este un ciclu vicios în care nu se ştie cine se va echilibra mai întâi, obligaţiunile suverane sau băncile", spune directorul Centrului pentru studii politice europene Karel Lannoo.

Cele mai mari probleme sunt în Spania, Grecia, Italia şi Portugalia, state puternic "ancorate" în "mlaştina datoriilor". În Spania şi Italia, băncile trebuie să găsească 26,2 mld. euro, respectiv 15,4 mld. euro pentru asigurarea cerinţelor minime de capital. În cazul Greciei, EBA estimează necesarul de capital la 30 mld. euro, dar suma reprezintă valoarea fondului de salvare a băncilor şi nu acoperă "găurile" din capitalul instituţiilor.

"Decizia liderilor europeni de a înăspri disciplina bugetară împreună cu reducerea creditării din partea băncilor vor cauza o recesiune economică severă în Europa", apreciază Desmond Lachman, analist în cadrul American Enterprise Institute din Washington.

Economiile emergente au resimţit cel mai acut criza din zona euro, conform raportului BRI

Criza datoriilor suverane are repercusiuni extrem de negative asupra pieţelor emergente, în special cele europene, unde investitorii străini au repatriat importante sume de bani, conform raportului Băncii de reglemente internaţionale (BRI).

Investitorii au retras în lunile august şi septembrie peste 18 mld. euro din statele emergente, fapt care s-a reflectat în prăbuşirea preţurilor acţiunilor.

"Scăderea preţurilor acţiunilor în septembrie sugerează că activele riscante au fost vândute pentru a reduce volatilitatea portofoliilor deţinute de investitorii străine", apreciază analiştii băncii.

Repatrierea fondurilor din economiile emergente coincide cu intrările masive de capital de 85 mld. dolari (63,48 mld. euro) din zona euro, provenite în special din diminuarea participaţiilor deţinute în statele din afara uniunii monetare. Cele mai afectate state sunt cele din Europa Centrală şi de Est unde aproximativ 80% din cota de piaţă este controlată de băncile austriece, franceze, greceşti şi italiene.