Ministerele încep să răspundă întrebărilor Ziarului Financiar despre buget
Ziarul Financiar a demarat o campanie prin care a încercat să afle răspunsuri la 50 de întrebări privind modul în care vor fi cheltuiţi banii alocaţi ministerelor în bugetul pe 2012 (vezi www.zf.ro/buget2012). Dacă până luni ministerele au trimis doar câteva răspunsuri concrete, ieri o parte din întrebările puse de Ziarul Financiar au primit răspunsuri detaliate.
Dacă Ministerul Justiţiei şi cel al Mediului şi Pădurilor au răspuns punctual întrebărilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor va răspunde în termenul legal de 30 de zile. În cazul Ministerului Justiţiei şi celui al Administraţiei şi Internelor răspunsurile au fost trimise în termenul solicitat de Ziarul Financiar, iar în cazul Ministerului Economiei termenul acordat a fost considerat prea scurt.
CE AU RĂSPUNS MINISTERELE
MINISTERUL JUSTIŢIEI
Ce sume sunt alocate pentru accelerarea judecării proceselor?
Accelerarea judecării proceselor se află printre obiectivele majore ale Ministerului Justiţiei, însă nu este un obiectiv care să comporte alocări de fonduri cu destinaţie strictă. Pentru atingerea acestui obiectiv, în baza limitelor competenţelor sale legale, prin bugetele anuale, Ministerul Justiţiei alocă fonduri pentru realizarea de investiţii în infrastructura instanţelor (construire/ reabilitare/ reparaţii capitale/ extindere sedii; achiziţii de echipemente şi sisteme informatice).
În acelaşi timp, alte fonduri destinate reformei sistemului judiciar sunt alocate prin programul finanţat de Banca Mondială, între obiectivele prioritare numărându-se (pe lângă investiţiile enumerate anterior) atât consolidarea capacităţii sistemului judiciar pentru implementarea noilor Coduri, cât şi optimizarea activităţii instanţelor şi stabilirea unor indicatori de calitate/performaţă pentru activitatea judiciară a acestor instituţii.
În conformitate cu strategia financiar bugetară pe termen mediu, Ministerul Justiţiei alocă sume pentru realizarea următoarelor obiective generale:
1) Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi facilitarea accesului la Justiţie;
2) Consolidarea cadrului normativ şi instituţional necesar bunei funcţionări a Ministerului Justiţiei ca serviciu public;
3) Consolidarea sistemului penitenciar;
4) Consolidarea capacităţii administrative a celorlalte instituţii subordonate:
a) Institutul Naţional de Expertize Criminalistice;
b) Dezvoltarea activităţii de înregistrare la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului;
c) Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC);
d) Alte instituţii;
5) Intrarea în vigoare a Codurilor;
6) Dezvoltarea serviciului de probaţiune.
În conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr.286/2010, numărul maxim de posturi finanţate pentru Ministerul Justiţiei este de 15.455 de posturi, din care:
- Aparatul propriu M.J: 312 posturi, (art.22, alin.(1) - H.G. nr.652/2009);
- Instanţe judecătoreşti: 13.230 posturi.
- Oficiul Naţional al Registrului Comerţului: 1.787 posturi (articolul unic, alin. (1) - H.G. nr. 1.409/2009);
- Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie: 126 posturi (art.12, alin (2)- O.U.G. 5/2010;
Precizăm că în anul 2010 au avut loc o serie de reduceri de personal în cadrul aparatului propriu al Ministerului Justiţiei. Impactul financiar generat de reducerile de personal din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei este de 378.625 lei/lună la nivelul anului 2010, care se reflectă într-o reducere a cheltuielilor de personal de 1.325.180 lei la nivelul anului 2010 (pentru o perioadă de 3,5 luni) şi într-o reducere a cheltuielilor de personal de 5.225.025 lei/an pentru anul 2011 şi pentru fiecare dintre anii ulteriori.
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Dacă anul acesta au ieşit din sistem 10.000 de angajaţi, de ce scad cheltuielile de personal cu numai 1,16%?
În condiţiile în care România încearcă să adere la Spaţiul Schengen, câţi bani sunt alocaţi pentru întărirea securităţii frontierelor României?
Dată fiind complexitatea solicitării dumneavoastră, vă informăm că formularea unui răspuns necesită mai mult timp decât termenul pe care l-aţi menţionat. Răspunsul la solicitare vă va fi transmis în termen legal.
MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR
Ministerul va avea tot 4.344 de angajaţi în 2012, la fel ca anul acesta. Unde este restructurarea?
Pentru anul 2012, numărul de posturi propus spre finanţare din bugetul de stat este de 4.344, la acelaşi nivel ca în anul 2011. Restructurarea la nivelul aparatului propriu al Ministerului Mediului şi Pădurilor şi a unităţilor din subordinea ministerului s-a realizat în anul 2010.
De ce creşte cheltuiala lunară medie per angajat cu 10%? Vor creşte salariile?
Creşterea cheltuielilor lunare cu salariile pentru anul 2012 este datorată faptului că, începând cu 01.01.2012 stimulentele vor fi incluse în salariile de bază cf OUG 71/2011. Precizăm că salariul mediu brut în Ministerul Mediului şi Pădurilor este 1.745 de lei.
MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI
Cum se explică majorarea cu aproape 87%, până la 447,1 mil. lei, a sumelor alocate pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile?
Creşterea alocărilor bugetare în anul 2012 se bazează pe faptul că, în anul viitor, contractele aflate în implementare (peste 2000 în acest moment) vor produce cereri de rambursare la un nivel superior anului curent.
Potrivit proiectului de buget, anul viitor 39 de persoane vor părăsi Ministerul Economiei din cele 1.631. Din ce departamente pleacă aceşti oameni?
Conform art. II din HG nr. 798/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 65/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii, agenţia "va prelua de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi de la instituţiile aflate în coordonarea/subordinea acestuia un număr de 39 de posturi şi bugetul aferent:
a) de la MECMA - aparat propriu - 18 posturi;
b) de la Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - 5 posturi;
c) de la Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale - 2 posturi;
d) de la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie - 5 posturi;
e) de la Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială - 4 posturi;
f) de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor - 5 posturi.
De ce pentru anul 2012 este bugetată o creştere a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile de peste 21% până la 33,9 milioane de lei comparativ cu 2011? Care sunt cele mai importante categorii de cheltuieli cu bunurile şi serviciile care cresc?
Creşterea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în anul 2012 este fundamentată, astfel:
a) Din bugetul MECMA de la bunuri şi servicii se asigură finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare atât a aparatului propriu, cât şi a celor 6 ordonatori de credite, finanţaţi integral de la bugetul de stat: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor; Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale; Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat; Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie; Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine; Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială.
Între aceste instituţii publice se află:
- Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, instituţie ce are reprezentanţe în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, ceea ce presupune importante cheltuieli cu bunurile şi serviciile pentru întreţinere şi funcţionare, carburanţi, poştă şi telecomunciaţii, materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional etc.
- Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat cu activitate ce presupune importante cheltuieli cu bunurile şi serviciile pentru întreţinere şi funcţionare, carburanţi, poştă şi telecomunicaţii, materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional etc.
b) Bugetul la bunuri şi servicii pe anul 2011 datorită constrangerilor bugetare, a fost un buget subdimensionat faţă de necesităţile reale ale aparatului propriu şi ale instituţiilor publice din subordine.
c) din bugetul MECMA de la bunuri şi servicii se asigură finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a birourilor comerciale aflate în străinătate, cheltuielile acestora fiind exprimate în valută, cursul valutar înregistrând fluctuaţii importante.
De ce cresc subvenţiile pentru susţinerea exportului şi a mediului de afaceri cu 14% până la 59 de milioane de lei? Cum se folosesc aceşti bani?
În bugetul pe anul 2012 sunt prevăzute fonduri în sumă de 59 mil. lei pentru derularea a două programe destinate susţinerii exportului şi a mediului de afaceri, astfel:
1- programul de promovare a exportului - program promovat prin O.U.G. nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, modificată prin Legea nr. 245/2005 şi H.G. nr. 296/2007.
Programul de promovare a exportului, cuprinde următoarele acţiuni:
a) participarea la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate,
b) organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate;
c) realizarea de studii de piaţă şi pe produse, inclusiv pentru obiective complexe;
d) realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general, pe pieţe de interes pentru exportul romanesc;
e) realizarea unui portal de informaţii de comerţ exterior, pe baze concurenţiale, cu suportarea integrală a cheltuielilor, inclusiv a celor de administrare, din fonduri bugetare;
f) susţinerea financiară a unor acţiuni promotionale organizate în ţările de reşedinţă de către birourile consilierului economic ale MECMA;
g) finanţarea unor categorii de cheltuieli pentru organizarea în România a acţiunilor de promovare a exportului, la care participa firme străine, potenţial importatoare de bunuri şi servicii româneşti.
Acest program prin mecanismele sale constituie una din principalele pârghii pentru creşterea exportului şi sprijinirea firmelor exportatoare.
În afară de creşterea exporturilor ca rezultat al derularii programului de promovare a exportului mai evidenţiem:
diversificarea nomenclatorului produselor de export şi a ariei geografice de distribuţie a lor;
creşterea numărului de produse la export, comercializate sub brand propriu;
extinderea bazei de exportatori naţionali prin atragerea a cât mai multe firme care să beneficieze de facilităţile oferite de acest program;
dezvoltarea portalului românesc de comerţ exterior.
2- programul de creştere a competitivităţii produselor industriale - promovat prin O.U.G. nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, modificată prin Legea nr. 245/2005.
Mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale este aprobat prin H.G. nr. 1510/2008 privind aprobarea Mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivităţii produselor industriale.
Prin acest program pot beneficia de finanţare nerambursabilă persoanele juridice, respectiv operatorii economici cu activitate principală în industria prelucrătoare.