Primele detalii despre măsurile de la summit: Două documente interne ale Uniunii Europene arată cum va fi implicată România conform noilor înţelegeri

Autor: Paul Comşa 19.12.2011

România va putea avea un deficit structural mai mare de 0,5% din PIB pentru că are o datorie publică sub limita de 60% din PIB şi pentru că nu facem parte din zona euro. Bucureştiul are libertatea de a alege momentul în care va implementa regulile de disciplină fiscală. Acestea sunt cele mai importante puncte pentru România ale formei provizorii a acordului fiscal. În plus, România nu va participa la împrumuturile către FMI. Detaliile apar în două documente interne al UE citate de FT şi WSJ.

Ţările cu datorii mari va trebui să le reducă până la 60% din PIB cu o rată medie anuală de 1/20, iar toate planurile majore de reformă economică vor fi discutate înainte de implementare cu celelalte state şi cu UE. Proiectul va intra în dezbateri începând de marţi, iar din ianuarie va începe faza de negocieri pentru ca acordul final să fie gata până în martie 2012.

Unele ţări dau înapoi

Totuşi, tratatul menit să consolideze din punct de vedere fiscal UE, anunţat cu surle şi trâmbiţe de liderii europeni, întâmpină probleme după ce multe state de la periferia Europei şi-au exprimat posibilitatea de a nu participa la noua convenţie înainte de aderarea la uniunea monetară, scrie Financial Times.

Mai mulţi lideri europeni şi-au manifestat îngrijorarea că noile măsuri nu vor trece de parlamentele naţionale. Deşi şi-au exprimat iniţial acordul de a participa la proces, Ungaria şi Cehia au anunţat că nu vor ratifica noul tratat fiscal al Uniunii Europene dacă va trebui să renunţe la politicile independente în privinţa taxelor şi impozitelor, iar exemplul lor ar putea fi urmat şi de alte ţări. În Polonia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Olanda, Irlanda şi Slovacia politicienii vor să se gândească de două ori înainte de a intra în acest pact.

Marea Britanie a dat tonul

După decizia Marii Britanii de a nu participa la acord, o nouă divizare a UE ar putea spori neîncrederea investitorilor. Ei sunt deja nemulţumiţi de faptul că tratatul omite un aspect important al problemelor Europei, acela al creşterii economice anemice, care ar putea îngreuna semnificativ eforturile de a consolida uniunea monetară.

Guvernele Cehiei şi Ungariei consideră că noul tratat fiscal al UE ar trebui să se aplice statelor din afara zonei euro doar din momentul în care aderă la uniunea monetară, concesie ce a fost introdusă în varianta provizorie a documentului. Premierul Cehiei Petr Necas şi omologul său ungar Viktor Orban au afirmat că împărtăşesc ideea că armonizarea impozitelor nu va aduce "nimic pozitiv, nimic bun", scrie agenţia cehă CTK.

Orban a spus că Ungaria nu este pregătită să renunţe la suveranitatea fiscală, independenţă care "creşte eficacitatea unei economii ungare aflate în dificultate".

Scandinavia este o altă regiune în care guvernele ezită să adere la noul pact fiscal, mai ales în Suedia şi Danemarca. Premierul Suediei Fredrik Reinfeldt şi omologul său danez Helle Thorning-Schmidt au spus că statele lor vor lua o decizie finală abia după ce parlamentele lor naţionale vor dezbate varianta provizorie a tratatului. Totodată, guvernele Olandei şi Poloniei au nevoie de susţinerea opoziţiei pentru a ratifica pactul fiscal, iar premierii Irlandei şi Slovaciei au anunţat că ar putea organiza un referendum în vederea ratificării convenţiei.

România nu împrumută FMI

Germania, Franţa şi Marea Britanie ar urma să asigure împreună împrumuturi de circa 100 de miliarde de euro FMI, jumătate din finanţările de 200 de miliarde de euro propuse de liderii europeni săptămâna trecută, în timp ce nouă ţări, între care şi România, nu vor contribui la resursele FMI.

Banca centrală a Germaniei va acorda FMI cel mai mare împrumut dintre statele europene, de aproape 41 mld. euro, în timp ce Franţa şi Marea Britanie vor contribui fiecare cu câte 31 mld. euro, potrivit unui document obţinut de Wall Street Journal de la un oficial european. România, Ungaria, Letonia, Lituania, Bulgaria, Irlanda, Grecia, Portugalia şi Estonia nu vor acorda împrumuturi Fondului.

Documentul, care detaliază contribuţiile statelor membre, a fost folosit de liderii europeni la reuniunea de săptămâna trecută. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România nu trebuie să participe la capitalizarea FMI, dar nu este lipsită de capacitatea de a se implica în acest sens. Marius Oncu

Principalele prevederi ale pactului fiscal

Bugetele guvernelor va trebui să fie echilibrate sau pe excedent.
Deficitele vor fi permise totuşi în cazul unor "circumstanţe economice excepţionale sau în perioade de recesiune economică severă, dacă nu vor pune în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu".
Deficitul bugetar structural anual nu va depăşi 0,5% din PIB nominal.
Prin excepţie, dacă nivelul datoriei publice este "semnificativ" sub 60% din PIB, deficitul bugetar structural poate depăşi 0,5% din PIB.
Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naţionale ale statelor membre la nivel de Constituţie sau echivalent.
Când nivelul datoriei publice se situează la peste 60% din PIB, statele membre se angajează să-l reducă, în medie, cu 1/20 pe an.
Reformele economice majore vor fi discutate în prealabil cu ceilalţi membri ai uniunii fiscale şi cu instituţiile UE.
Reglementările vor include un mecanism automat de corecţie care se va declanşa în cazul unei devieri de la ţinta de deficit şi care va fi elaborat de fiecare stat membru, în baza principiilor indicate de CE.
Implementarea programului şi a planurilor bugetare anuale corespunzătoare va fi monitorizată de Comisie şi de Consiliu.
Noul tratat va trebui să fie ratificat de minimum nouă state pentru a intra în vigoare.