Cehia pierde un preşedinte, Europa o conştiinţă. Simbolul Revoluţiei de Catifea iese din scenă

Îi datorăm fără să ştim foarte mult lui Vaclav Havel şi altora ca el. "Carta 77" pe care a iniţiat-o, o splendidă pledoarie pentru libertate, a însemnat, practic, coagularea opoziţiei împotriva regimului comunist în Cehia, în numele libertăţii. Fusese înainte "Primăvara de la Praga", dar "Carta 77" a făcut posibilă şi "Revoluţia de Catifea". Reverberaţiile "Cartei 77" au fost profunde în ţările comuniste. Are dreptate Lech Walesa, liderul Solidarităţii poloneze în timpul comunismului şi puternic luptător pentru libertate, să spună: "Vocea lui Havel îi va lipsi enorm Europei".

Şi mai spune cu graţie Walesa: "El a fost un mare orator al luptei pentru libertate, pentru democraţie şi pentru eliberarea de sub jugul comunismului". Un mare orator, este adevărat. Dramaturg splendid pentru unii sau doar un epigon al lui Samuel Bekett pentru alţii, el rămâne în istorie ca artizan al "Revoluţiei de Catifea" din 1989. "Revoluţia de catifea este conceptul iniţiat chiar de el, îşi aminteşte primul preşedinte al României după revoluţia română Ion Iliescu.

"L-am cunoscut pe Havel încă din 1990. La Consiliul Consultativ al Tratatului de la Varşovia ne-am întâlnit cu Mihail Gorbaciov al Moscova (preşedintele Uniunii Sovietice la acea vreme - n.n.), iar un an mai târziu, în 1991 la Praga s-a semnat Tratatul de desfiinţare a acestei alianţe."

Câţiva ani mai târziu, tot la Praga, România era invitată să se alăture NATO. Era primul pas însemnat făcut de România în parcursul ei european. Pas care a însemnat pentru România deschidere pentru investiţiile străine, pentru afluxul de capital pentru că ţara devenea sigură din punct de vedere geopolitic, drept urmare sigură şi pentru banii celor care şi-au deschis afaceri aici.

Şi, totuşi, de ce au evoluat diferit România şi Cehia? De la Revoluţia de Catifea până la revoluţia însângerată a României în care au murit peste 1.000 de oameni, diferenţa este ca de la cer la pământ. Şi evoluţia ulterioară s-a petrecut diferit. Preşedintele Iliescu are o explicaţie "istoricistă": "Comunismul a eşuat din toate punctele de vedere şi în primul rând economic. Dar regimul comunist în România a fost mult mai brutal. Tocmai de aceea, dacă în Cehia revoluţia a avut un caracter paşnic, cum s-a petrecut până la urmă şi în Polonia şi chiar în Bulgaria, la noi nu a fost posibil acest lucru".

Fostul preşedinte susţine că cei care denigrează acum Revoluţia română sunt impostori care măsluiesc trecutul: "Nimeni în Cehia nu denigrează revoluţia. Este trist că la noi se întâmplă acest lucru, că unii pun la îndoială jertfa românilor, setea de li­ber­tate pe care toţi oamenii o au".

Preşedintele nu uită să amintească că totuşi Boemia şi Moravia au însemnat, până la urmă, inima Imperiului Austro-Ungar, de aici diferenţele din punct de vedere economic între România şi Cehia.

În ultimii ani de viaţă, Havel, preşedinte al Cehoslovaciei (1989 - 1992) apoi al Cehiei (din 1989 până în 2003), a avut numeroase probleme de sănătate, provocate de o pneumonie tratată în mod necorespunzător în închisoare, la începutul anilor '80, şi un cancer pulmonar.

Cinci ani a stat Havel în închisorile comuniste înainte de 1989.

Havel a condus democratizarea ţării sale, apoi a ghidat aderarea sa la NATO (1999) şi pregătirile pentru integrarea în Uniunea Europeană, finalizată în 2004.

După expirarea mandatului său în februarie 2003, în pofida sănătăţii sale fragile, dramaturgul şi fostul disident anticomunist al Cartei 77 s-a consacrat luptei pentru drepturile omului în Cuba, Belarus, Myanmar şi Rusia.

El a revenit de asemenea la literatură odată cu publicarea în 2006 a memoriilor sale politice şi a unei piese, "Leaving", în 2008, care este şi titlul primului său film prezentat în avanpremieră la Praga pe 14 martie.

Născut la 5 octombrie 1936 la Praga, într-o familie care deţinea studiouri de cinema şi zeci de imobile în capitală, Vaclav Havel a fost privat de studii de regimul comunist, în numele luptei împotriva burgheziei. El s-a lansat atunci în teatru, mai întâi ca maşinist, apoi ca autor de teatru absurd.

Refuzând exilul după ocupaţia sovietică din 1968, după "Primăvara de la Praga", el a intrat în disidenţă pentru a redacta manifestul Cartei 77, o vibrantă pledoarie politică pentru drepturile omului. Angajamentul său i-a adus peste patru ani de închisoare, unde a scris celebrele "Scrisori către Olga", prima sa soţie.

Ales în funcţia supremă la 29 decembrie 1989, el a trăit ca un eşec destrămarea Cehoslovaciei trei ani mai târziu. După moartea soţiei sale Olga în 1996, căsătoria sa rapidă cu Dagmar Veskrnova, o actriţă cu 20 de ani mai tânără, a ţinut atenţia presei.

Vaclav Havel a întâmpinat numeroase probleme de sănătate din cauza unei pneumonii contractate în timpul anilor petrecuţi în închisorile comuniste şi din cauza faptului că era un fumător înrăit.

El a fost operat în decembrie 1996 de cancer la plămânul drept. În 1998, a fost în pericol de moarte de două ori: în aprilie, când a fost supus în ultimă instanţă unei intervenţii chirurgicale în Austria în urma unei perforări a intestinului, apoi în august, din cauza unei crize cardiace.

În ultimele luni, Havel îşi petrecea cea mai mare parte a timpului în casa sa de la ţară, situată la 150 de kilometri de Praga, după ce a fost spitalizat pentru scurt timp la 8 martie, din cauza unei pneumonii grave.

Cum l-au cunoscut şi cum l-au înţeles

Ion Iliescu, primul preşedinte de după revoluţie

La 75 de ani, Vaclav Havel şi-a încheiat o viaţă glorioasă

Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat că Vaclav Havel a fost una dintre personalităţile proeminente care au marcat istoria contemporană şi că acesta, la 75 de ani,

"şi-a încheiat o viaţă glorioasă". "Ştiam că Vaclav Havel avea dificultăţi cu sănătatea, am citit anul acesta un volum de memorii a evoluţiei sale. Dispare un om care a marcat istoria acestor ani şi care rămâne în conştiinţa publică ca mare personalitate a vremurilor noastre", a spus Ion Iliescu.

Iliescu a precizat că a urmărit de-a lungul anilor problemele pe care Havel le-a avut cu sănătatea, apreciind că acesta era "un om care avea suferinţe şi care a trecut prin episoade grele de sănătate".

Ion Iliescu a mai spus că Havel era şi un om de cultură, dramaturg, iar la sfârşitul lui 1989 a fost ales de parlament preşedinte al Republicii Cehoslovacia.

Iliescu a precizat că s-a întâlnit de mai multe ori cu Havel, arătând că în 1990 au fost la un comitet consultativ la Moscova, iar în iunie 1991 la Praga, "unde s-a semnat documentul de lichidare a Tratatului de la Varşovia".

Ion Iliescu a precizat că în 2001 la Praga a participat la o reuniune a NATO, care a consemnat intrarea României în Alianţa Nord-Atlantică. "Am receptat această ştire (moartea lui Havel - n.red.) cu toată tristeţea. La 75 de ani, Havel şi-a încheiat o viaţă glorioasă, o viaţă care l-a impus ca o mare personalitate a istoriei contemporane nu numai a Cehoslovaciei, respectiv a Cehiei şi Slovaciei, ci şi a lumii contemporane", a adăugat Iliescu.

Petre Roman, primul premier de după 1989

Într-un moment în care sunt puţine repere morale, dispare unul dintre ele

Fostul premier Petre Roman a declarat că împreună cu Vaclav Havel făceau parte din Clubul de la Madrid, organizaţie ce cuprinde foşti premieri şi preşedinţi, şi a apreciat că este foarte dureros că într-un moment în care sunt puţine repere morale "dispare unul dintre ele".

"Am avut bucuria şi cinstea, amândoi eram în Clubul de la Madrid, organizaţie care cuprinde şi foşti prim-mi­niştri, 80 la număr. Acum câţiva ani, Clubul de la Madrid a organizat la Praga o adunare generală pentru a-l onora pe Vaclav Havel şi a-l susţine, pentru că era târât într-o dispută cu preşedintele Cehiei Vaclav Klaus. Într-un moment în care sunt puţine repere morale în care să credem, dispare unul dintre ele, este foarte dureros", a spus Roman.

El a spus că a urmărit scrierile lui Vaclav Havel despre tranziţia spre democraţie, apreciind că acestea sunt cele mai puternice "pentru lumea care tânjea după libertate şi democraţie. I-am urmărit toate scrierile, sunt cele mai puternice pentru lumea noastră care tânjea după libertate şi democraţie. El ne-a dat nouă, acelora care am încercat acest pas uriaş al tranziţiei către democraţie, cele mai importante raţiuni, cele mai importante argumente, sentimente prin scrierile lui", a mai spus Petre Roman.

Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European

Havel, un "prieten" şi "erou al Revoluţiei de Catifea"

"Vaclav Havel reprezintă Revoluţia de Catifea şi reunificarea Europei", a spus polonezul Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European, într-un comunicat de presă.

Buzek a adăugat că Havel a fost şi va rămâne un erou. "El va fi plâns în Republica Cehia şi în Slovacia, dar şi pe întreg continentul european la a cărui reunificare a contribuit", a afirmat acesta. Vaclav Havel era "un om cu adevărat curajos", un "veritabil om de stat" şi "un scriitor", a subliniat el.

"El a fost de asemenea un prieten personal şi gândurile mele se îndreaptă spre familia sa", a conchis Jerzy Buzek.

Vaclav Klaus, preşedintele Cehiei

Un simbol al statului modern

"Vaclav Havel a devenit simbolul statului ceh modern", a spus Vaclav Klaus, preşedintele Cehiei, într-o declaraţie difuzată în direct de televiziunea publică cehă.

Klaus a salutat "lupta curajoasă" a lui Vaclav Havel împotriva totalitarismului comunist.

"El a fost liderul Revoluţiei noastre de Catifea şi primul preşedinte al ţării noastre redevenite libere", a declarat acesta.

Personalitatea, numele şi opera sa "au contribuit mult pentru ca Republica Cehia să devină parte integrantă a comunităţii ţărilor libere şi democratice", a subliniat Klaus.

"El este cel care m-a invitat în noiembrie 1989 să mă alătur Forumului Civic", mişcarea amplă a tuturor forţelor democratice condusă de Havel în perioada "Revoluţiei de Catifea", a amintit Klaus, care a fost ministru de finanţe în "guvernul de uniune naţională" instalat la 10 decembrie 1989.

"Consider fructuoasă cooperarea noastră, precum şi polemicile noastre ocazionale din perioada când am ocupat funcţii înalte", a adăugat Klaus, adesea considerat un rival politic al lui Havel.

Lech Walesa, fostul şef al Solidarităţii
Vocea lui Vaclav Havel "îi va lipsi enorm Europei"

Vocea lui Vaclav Havel îi va lipsi enorm Europei, a transmis Lech Walesa, liderul istoric al sindicatului Solidaritatea Lech Walesa, citat de AFP.

"El a fost un mare teoretician al timpurilor noastre şi vocea sa îi va lipsi enorm Europei, mai ales acum, când traversează o criză serioasă", a spusLech Walesa, care ca şi Havel, un fost disident, a devenit şef de stat după căderea comunismului în 1989.

"El a fost un mare orator al luptei pentru libertate, pentru democraţie şi pentru eliberarea de sub jugul comunismului", a amintit Lech Walesa.

"Păcat că nu mai este cu noi, mă voi ruga pentru sufletul său", a adăugat Walesa.