Sulfina Barbu explică risipa ajutoarelor sociale: bazele de date de la minister nu comunică

Autor: Adelina Mihai 19.12.2011

"Baza de date de la Inspecţia Muncii nu comunică cu cea de la Şomaj şi de la Prestaţii Sociale", a admis ministrul muncii Sulfina Barbu. Aceasta este explicaţia risipei ajutoarelor sociale de 19 miliarde de lei pe an (4,4 mld. euro).

Sulfina Barbu, cel de-al patrulea ministru al muncii din acest an, a recunoscut că în cadrul ministerului pe care îl conduce există instituţii - Agen­ţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale şi Casa de Pensii - care nu comunică în niciun fel.

"Aceste instituţii nu au avut niciun fel de protocol electronic (nu protocol de colaborare) între baza de date de la pensii cu cea de la Inspecţia Muncii, cu cea de la AJOFM şi cu cea de la AJPS. Din păcate, ele nu au nicio legătură între ele", a spus ministrul muncii Sulfina Barbu.

Astfel, deciziile de restructurare ale guvernului Boc s-au luat de doi ani încoace fără să se ştie exact câţi salariaţi există (şi implicit, de câţi este nevoie în administraţia publică), câţi plătitori de contribuţii sociale şi câţi dintre aceştia lucrează cu contracte de muncă sau chiar câţi şomeri au existat la un moment dat în economie. Lipsa unor statistici clare şi coerente, disponibile în timp real, va duce în continuare la decizii de restructurare greşite, atâta timp cât nu există voinţă politică pentru a schimba situaţia actuală, spun specialiştii.

ZF a întrebat-o la finele săptămânii trecute pe Sulfina Barbu de ce în fiecare judeţ există clădiri diferite pentru inspectoratele teritoriale de muncă, agenţiile judeţene pentru ocupare, case de pensii sau agenţii de prestaţii sociale, având în vedere că acestea pot funcţiona foarte bine într-un singur loc, având acelaşi "administrator" - Ministerul Muncii.

Sulfina Barbu a spus că este dificil de imaginat o unificare în acest moment având în vedere că nici măcar aceste instituţii nu comunică între ele.

"După ce facem un sistem informatic integrat, putem să imaginăm şi o construcţie mai eficientă a sistemului în teritoriu, pentru că fiecare instituţie are direcţii de suport - de relaţii internaţionale, juridică, administrativă, sau audit - care presupun costuri mai mari. Dar trebuie să fim realişti şi să urmăm paşii pentru eficientizare. Pentru că astăzi a-i aduce pe toţi în aceeaşi clădire înseamnă ca totul să funcţioneze exact la fel", a spus ministrul.

În prezent, Ministerul Muncii lucrează la un proiect de realizare a unui sistem unic integrat, format din bazele de date ale Casei Naţionale de Pensii, ANOFM, Inspecţiei Muncii şi Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale, care nu va putea fi finalizat înainte de 2013.

"Din 2007- 2008 se tot vorbeşte de informatizare, însă lipsa unui angajament ferm şi a voinţei politice a făcut ca acesta să nu existe nici până în ziua de azi. Mi-e teamă ca acest sistem unic integrat despre care se discută să nu fie iarăşi o capcană de promisiuni goale, pentru că semnale privind nevoia unei baze comune s-au dat de mulţi ani", spune Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica.

În prezent, în România nu toţi contribuabilii care plătesc în fiecare lună contribuţii sociale (şi care sunt înregistraţi la Fisc) sunt angajaţi cu contract individual de muncă (aflaţi în evidenţele inspectoratelor de muncă).

De asemenea, numărul de salariaţi de la inspectoratele de muncă diferă de cel înregistrat la Institutul de Statistică, unde se calculează doar angajaţii din instituţiile cu peste patru salariaţi, printr-o anchetă care exclude personalul din structurile "secrete" ale ministerelor de Interne şi Apărare (date care apar însă în statisticile de la Ministerul de Finanţe).

În timp ce oamenii de afaceri se pregătesc pentru noi restructurări şi îşi menţin bugete austere de noi investiţii pentru anul viitor, Guvernul a alocat bani pentru construcţia a 75 de noi săli de sport şi în 2012, după doi ani în care au construit aproape 200 de săli de sport fără să se facă vreun studiu privind impactul şi nevoia de astfel de investiţii.

"Pentru a putea fi tăiate costuri, Guvernul trebuie să aibă pe masă date complete şi complexe. Însă nu este suficientă numai existenţa acestor date, ci trebuie şi o putere de analiză, o corectă interpretare a acestora şi mai ales o viziune asupra impactului acestor măsuri. De aceea, orice act normativ care vizează reduceri de costuri sau de personal trebuie, în opinia mea, să fie însoţit în mod obligatoriu de un studiu de impact, iar acest studiu să nu vizeze numai partea economică, ci toate implicaţiile sociale şi profesionale pe care le implică", crede avocatul Costel Gâlcă, specializat în dreptul muncii.

Ministrul muncii spune că, atunci când a preluat mandatul, a creat un grup de lucru pentru pregătirea proiectului de informatizare şi că un prim rezultat există deja, pentru că există o singură procedură de gestionare a dosarului beneficiarului de prestaţii sociale. "Urmează să demarăm la începutul anului următor faza de analiză a structurii informatice existente, fază care durează opt luni inclusiv cu parcurgerea procedurilor legale privind transparenţa şi libera concurenţă", a mai spus Sulfina Barbu.

După această etapă, va urma o consolidare a bazelor de date de la Ministerul Muncii cu cele de la Direcţia de Evidenţă a Populaţiei (aflată în subordonarea ministrului de interne), de la Registrul Comerţului (gestionat de Ministerul Justiţiei) sau de la Fisc (Ministerul de Finanţe).

"În primul rând, vreau să am siguranţa că informatizarea nu va bulversa întreg sistemul de asistenţă socială şi că nu vor exista sincope. Nici nu vreau să îmi imaginez ce înseamnă să dea rateuri un sistem în care sunt prinşi peste opt milioane de beneficiari de prestaţii sociale. În plus, vorbim despre un sistem informatic care să dovedească anduranţă în timp şi să nu trebuiască refăcut peste cinci ani", a mai spus ministrul.

În ultimii doi ani statul a cheltuit, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor, peste 6 milioane de euro numai pentru implementarea a două proiecte de informatizare: programul Trecerea României la guvernare electronică e-Government şi programul Implementarea planului de acţiuni e-Europe. Niciunul dintre aceste programe nu a fost încă încheiat şi nici nu se văd rezultate concrete ale banilor investiţi până în prezent.


Ce alte instituţii mai furnizează statistici legate de piaţa forţei de muncă

Institutul Naţional de Statistică, Guvernul României

Registrul Comerţului, Ministerul Justiţiei

Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Ministerul Administraţiei şi Internelor

Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală, Ministerul de Finanţe

Ce statistici contradictorii furnizează instituţiile aflate sub gestiunea Ministerului Muncii

Inspecţia Muncii

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale

Casa de Pensii