Cine renunţă la euro va recâştiga suveranitatea monetară, dar moneda se va prăbuşi, iar inflaţia va exploda

Draghi a vorbit în primul său interviu acordat de când a preluat şefia instituţiei despre posi­bilitatea destrămării uni­u­nii monetare şi costurile pe care le implică şi despre rolul jucat de BCE şi de guvernele europene în combaterea crizei care bântuie continentul de aproape doi ani de zile, scrie Financial Times.

În lupta anticriză, Draghi a eviden­ţiat importanţa măsurilor fără precedent luate de BCE pentru recapitalizarea sistemului bancar al zonei euro, care include prima ofertă de creditare nelimitată pe trei ani. El a accentuat faptul că liderii politici ai regiunii trebuie să depună eforturile necesare pentru a restabili încrederea investi­torilor în zona euro, prin asigurarea disciplinei fiscale şi sporirea atribuţiilor mecanismului de stabilitate financiară (EFSF). BCE ar urma să funcţioneze pentru o perioadă asemenea unui intermediar al EFSF pe piaţa financiară.

"Dacă putem demonstra utilitatea EFSF în condiţiile actuale, vom avea motive puternice să îi sporim resursele financiare", consideră Draghi. Totuşi, italianul a evitat să detalieze despre programul de achiziţii de obligaţiuni al BCE, deşi instituţia a cumpărat titluri de stat emise de "periferia" zonei euro în valoare de peste 200 mld. euro.

Achiziţiile de obligaţiuni au iscat nu­meroase controverse în cadrul insti­tuţiei. Pe de o parte, economiştii şi liderii europeni apreciază că o măsură efi-cientă anticriză este majorarea resur­selor financiare dedicate programului, în timp ce o parte din guvernatorii băncii, printre care şi demisionarul Juergen Stark, unul dintre membrii marcanţi ai consiliului de conducere al BCE, s-au declarat nemulţumiţi de politica băncii privind achiziţia de obligaţiuni.

Draghi consideră că programul rămâne justificabil în cazul în care "canalele" pieţelor financiare sunt "deteriorate". Totuşi, el a accentuat faptul că BCE nu va finanţa direct guvernele zonei euro.

Pe de altă parte, guvernatorul a indicat că s-a opus deciziei Consiliului de administraţie al BCE de a fixa un plafon maxim al achiziţiilor de obli­gaţiuni guvernamentale la 20 mld. euro pe săptămână. Draghi nu este de acord nici cu programele de "quantitative easing" ("ajustare cantitativă" - achi­ziţia de active de pe piaţă prin "tipă­rirea" de bani electronici) promo­vate de guvernele american şi englez pentru stimularea creşterii economice, chiar dacă economiile europene vor intra în recesiune în anul viitor.

"Cel mai important lucru este să restabilim încrederea oamenilor, atât a cetăţenilor, cât şi a investitorilor, în continentul nostru. Nu vom obţine acest lucru dacă vom distruge credibilitatea BCE", apreciază Draghi.

Strauss-Kahn: Colapsul zonei euro nu este o soluţie

Colapsul zonei euro nu va rezolva criza datoriilor din Europa, iar băncile de pe continent va trebui să fie recapitalizate, consideră fostul director al FMI, Dominique Strauss-Kahn (foto), citat de The Wall Street Journal.

Strauss-Kahn a afirmat că băncile europene vor prefera să reducă creditarea pentru a îndeplini noile cerinţe de capital, o măsură care va avea consecinţe negative pentru economia regiunii. Măsurile anticriză ar trebui să se bazeze pe dezvoltarea şi creşterea economică şi nu ar trebui să se concentreze pe austeritate, consideră fostul şef al FMI.

El apreciază că va dura mult timp până când Europa va ieşi din criză şi că viitorul continentului depinde de compromisurile făcute de liderii politici ai Franţei şi Germaniei, a căror relaţie "nu mai este la fel de puternică precum în trecut".

Pe de altă parte, Strauss-Kahn apreciază că yuanul ar trebui inclus în coşul de monede al FMI.

DRAGHI DESPRE

• IEŞIREA UNEI ŢĂRI DIN ZONA EURO: Dacă o ţară alege să părăsească zona euro, economia sa va întâmpina obstacole mari. Deşi îşi va recâştiga suveranitatea în politica monetară şi îşi va deprecia moneda, statul se va confrunta cu o inflaţie mare şi nu va reuşi să evite reformele structurale care va trebui să fie în continuare implementate, dar dintr-o poziţie mult mai slabă.

• SOLUŢIILE PENTRU REZOLVAREA CRIZEI: Liderii politici trebuie să depună eforturile necesare pentru a restabili încrederea investitorilor în zona euro, prin asigurarea disciplinei fiscale şi sporirea atribuţiilor mecanismului de stabilitate financiară (EFSF).

• DESPRE INDEPENDEŢA BCE: Cel mai important lucru este să restabilim încrederea oamenilor, atât a cetăţenilor, cât şi a investitorilor, în continentul nostru. Nu vom obţine acest lucru dacă vom distruge credibilitatea BCE.