Noiembrie verde: cea mai aşteptată lege de investitorii în energie îşi face pentru prima dată în trei ani efectele. Cine sunt câştigătorii?

În linii mari, importanţa aplicării acestei scheme se traduce simplu pentru cei care produc energie din vânt, soare sau apă: bani de până la şase ori mai mulţi pentru electricitatea pe care o livrează în sistem.

CEZ se află în fruntea listei, cu peste 32 mil. euro din certificate verzi în perioada ian.-nov., 2011. Odată cu aderarea la UE, România s-a obligat să îndeplinească o serie de ţinte, unele dintre acestea referindu-se şi la consumul de energie verde.

Astfel, la nivelul anului 2020, din toată energia care se cosumă în România, fie că este vorba de electricitate, încălzire sau transporturi, 24% trebuie să fie verde. Doar în ceea ce priveşte consumul brut de energie electrică ponderea energiei verzi trebuie să fie de 38% la nivelul anului 2020.

Cum investiţiile în energia verde sunt mai scumpe faţă de cele în energie convenţională, România, la fel ca multe alte state membre, a pus la punct scheme de sprijin pentru a-i putea atrage pe investitori şi pentru a-şi putea atinge ţintele.

Vechiul sistem

Aceasta schemă de sprijin, care are o durată de aplicare de 15 ani numai pentru unităţile puse în funcţiune sau retehnologizate până în 2016, este formată din certificate verzi şi din cote obligatorii.

În linii mari, până în luna noiembrie sistemul funcţiona astfel. Pentru fiecare MWh de energie verde livrat, un producător primea un certificat verde indiferent de tehnologia utilizată. Valoarea acestui certificat este cuprinsă între 27 şi 55 de euro. Mai departe, orice furnizor de energie din România, cum este Electrica de exemplu, trebuie ca anual să îndeplinească anumite cote obligatorii de energie verde în coşul pe care îl livrează consumatorilor.

Cum Electrica nu produce energie verde, cumpără din piaţă certificatele pentru a ajunge la cota obligatorie anuală, banii ducându-se în conturile producătorilor de energie regenerabilă.

Însă pentru orice furnizor achiziţia de certificate verzi reprezintă un cost suplimentar, acesta fiind transferat în facturile plătite de populaţie şi de companii, principalii sponsori ai schemei de sprijin pentru regenerabile.

Sistemul descris mai sus funcţiona în baza unei hotărâri de guvern emisă în 2004 (HG 1892/2004) prin care fiecare MWh de energie verde produs primeşte un singur certificat verde, indiferent dacă este vorba de energie eoliană, solară sau hidro.

Noul sistem

În 2008, România stabileşte însă un alt sistem, descris în Legea 220/2008, în care numărul de certificate verzi variază substanţial în funcţie de tehnologie. Deşi legea a fost publicată în Monitorul Oficial, aceasta nu şi-a produs niciodată efectele în absenţa avizului Comisiei Europene. Avizul favorabil a venit însă anul acesta, s-au făcut anumite modificări, iar luna noiembrie a devenit prima lună în care legea se aplică, după o aşteptare de trei ani de zile din partea investitorilor.

Astfel, energia eoliană primeşte două certificate verzi, cea solară şase, iar fiecare MWh produs într-o hidrocentrală nouă va primi 3 certificate verzi şi nu doar unul cum se făcea până acum.

În total, statul român va pune la bătaie 10 miliarde de euro pentru susţinerea energiei verzi până în 2020, sumă care reprezintă valoarea certificatelor verzi, iar investitorii promit proiecte de miliarde de euro datorită aplicării acestei legi.

11 mil. euro în 30 de zile

Numai luna noiembrie, atunci când producătorii de energie eoliană sau solară, care au fost acreditaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), au primit câte două certificate verzi, respectiv 6, în loc de unul singur, a adus în conturile investitorilor 11,3 mil.euro.

În primele 11 luni ale anului, sumele totale încasate de cei 70 de producători de energie verde au ajuns la peste 77 mil. euro, după cum arată datele Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică.

"Aproximativ 80 de producători au fost acreditaţi în luna noiembrie, restul vor urma în decembrie. Schema s-a aplicat târziu, dar s-a aplicat, ceea ce este o veste bună", spune Adrian Borotea, corporate affairs manager în cadrul CEZ România, cel mai mare investitor în parcuri eoliene de până în acest moment.

Cum a câştigat fiecare

De exemplu, dacă până în luna octombrie numărul de certificate verzi era similar cu cel al megawaţilor/oră produşi pentru că se dădea un singur certificat indiferent de tehnologie, în noiembrie situaţia se schimbă.

Cehii de la CEZ au produs în noimebrie la parcul eolian de la Fântânele 41.384,5 MWh, dar au primit 82.767 de certificate verzi.

Astfel, fiecare MWh produs a fost recompensat prin două certificate verzi, aşa cum prevede legea. Pentru energia solară de exemplu, în noiembrie Renovatio Trading, care are un parc la Giurgiu, a produs 61 MWh, dar a încasat 367 de certificate verzi, adică 6 pentru fiecare MWh produs, efect al aplicării schemei de sprijin.

Datele Transelectrica arată că firmele care au încasat cei mai mulţi bani de la începutul anului şi până în prezent din schema de sprijin prin certificate verzi sunt cehii de la CEZ, în conturile cărora au intrat 32,7 mil. euro, şi Energias de Portugal, care prin două parcuri a încasat 12,5 mil. euro.

Alături de aceste companii active pe segmentul eolian mai figurează firme din domeniul bio masei şi energiei hidro, în total fiind la finele lunii noiembrie 70 de companii care au fost recompensate prin sistemul de certificate verzi, conform datelor Transelectrica.