Şeful Inspecţiei Muncii: Nu sancţionăm firmele care îşi plătesc angajaţii la „gri“ pentru că nu intră în atribuţiile noastre

Autor: Adelina Mihai 20.12.2011
Inspecţia Muncii nu poate sancţiona firmele care îşi plătesc angajaţii cu salariul minim pe economie în contractele de muncă şi le dau o diferenţă în bani "la gri", pentru că acest lucru nu intră în atribuţiile instituţiei, spune Nicolae Dantes Bratu, şeful Inspecţiei Muncii.


La nivelul anului 2009, evaziunea fiscală din munca la negru era estimată la peste 21 mld. lei (5 mld. euro), adică 4,3% din PIB, din neîncasarea impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale, potrivit raportului din 2011 elaborat de Consiliul Fiscal.

"Atribuţiile instituţiei noastre sunt de control. Tot ce putem face este să vedem dacă se respectă baza legală, adică dacă angajatul primeşte salariul minim. Atribuţiile noastre se opresc la respectarea cerinţelor acelui salariu minim, atât şi nimic mai mult. Nu putem sancţiona angajatorii dacă îşi plătesc angajaţii la nivelul salariului minim", a spus ieri inspectorul general de stat Nicolae Dantes Bratu în cadrul unei conferinţe de prezentare a activităţii Inspecţiei Muncii din 2011. El a mai spus că, în urma centralizării datelor culese de Inspecţia Muncii, se vor furniza statistici privind ponderea salariilor minime pe economie în totalul salariilor din România.

În prezent, 790.677 de angajaţi români câştigă mai puţin de 700 de lei brut pe lună (valoarea salariului minim pe economie, care s-a majorat recent de la 670 de lei la 700 de lei), iar 125.000 dintre aceştia sunt bugetari, potrivit datelor de la Ministerul Muncii.

Răspunsul Inspecţiei Muncii, o instituţie menită să combată munca fără forme legale, aduce din nou la suprafaţă modalitatea defectuoasă prin care actualul Guvern vrea să colecteze venituri la buget. Pe de-o parte, creşterea taxelor şi a contribuţiilor sociale aferente salariilor (la un salariu net de 1.000 de lei primit de angajat, costul total al firmei se ridică la 1.760 de lei), reprezintă o povară pentru angajator, care spune că suprataxarea nu încurajează crearea de locuri de muncă. Pe de altă parte, menţinerea suprataxării salariilor este un efect al politicii de impozitare scăzută a profitului (de 16%), în contextul în care statul a adunat la bugetul de stat sume tot mai mici, pentru că angajatorii nu au mai făcut profit.

"Aberaţiile sunt multiple în ceea ce priveşte politicile de muncă, pentru că se creează anomalii prin oferirea de facilităţi angajatorilor, în aşa fel încât aceştia să poată evita, legal, plata unor taxe", a spus Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale "Cartel Alfa".

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), admite că se întâmplă ca angajatorii să se înţeleagă cu angajaţii pentru a le oferi salarii minime în contractele de muncă, pentru a evita nişte taxe, însă există zone ale economiei în care evaziunea fiscală este mult mai mare, dând exemplul centrelor comerciale.

"Evident că necesită atenţie şi evaziunea de pe piaţa muncii, însă ea se justifică prin politica agresivă a impozitării forţei de muncă. Pe de altă parte, e vorba de nesiguranţa afacerii: cum să dai salarii mari când ai un climat economic incert? În ceea ce priveşte relaţia angajator-angajat, s-a ajuns la un consens, astfel că angajaţii au înţeles că e mai importantă păstrarea locurilor de muncă, chiar pe salarii mai mici, decât pierderea de locuri de mun­că", a explicat Pârvan.

Bilanţul la 11 luni

În primele 11 luni ale anului Inspecţia Muncii a dat amenzi pentru munca la negru în valoare de 23,5 milioane de euro, fiind identificate aproape 28.000 de persoane care nu munceau legal. Cuantumul amenzilor pentru munca la negru a fost mai mare cu 126% faţă de perioada similară din 2011, pe fondul intrării în vigoare a noului Cod al muncii (din luna mai), care a înăsprit amenzile pentru munca fără forme legale. În ceea ce priveşte registrul electronic de evidenţă a salariaţilor (Revisal), pe care angajatorii trebuia să-l transmită inspectoratelor teritoriale de muncă până la data de 15 decembrie, datele Inspecţiei Muncii arată că, până la jumătatea acestei luni, numai 479.971 de firme au depus informaţiile despre angajaţi, adică numai 86% dintre angajatorii activi.

O altă statistică pe care anul acesta a început să o furnizeze Inspecţia Muncii este legată de numărul de salariaţi, pe baza informaţiilor colectate în registrul electronic Revisal. Astfel, la un număr mediu de 1,2 contracte de muncă/angajat şi la peste 5,86 de contracte de muncă active la 15 decembrie, rezultă că numărul de salariaţi activi din România este de 4,88 milioane de persoane.

Un alt subiect adus în discuţie de şeful Inspecţiei Muncii l-a reprezentat situaţia cărţilor de muncă, devenite istorie de la începutul acestui an. Până în prezent, numai 70% dintre cărţile de muncă aflate în gestiunea inspectoratelor teritoriale de muncă, menite să ateste vechimea în muncă a angajaţilor, au fost predate titularilor.

"Sunt mai multe motive pentru care cărţile de muncă nu au fost predate: fie angajatorii nu se prezintă la inspectoratul de muncă, deşi i-am înştiinţat în scris, fie nu mai există ca persoane juridice, iar titularii nu vin să-şi ridice cărţile de muncă. Mai există o categorie, a românilor plecaţi la muncă în străinătate, care nu au venit să-şi ridice carnetele de muncă", a mai spus Bratu.

În ceea ce priveşte domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, activitatea din 2011 a Inspecţiei Muncii arată că a scăzut numărul accidentelor de muncă: dacă în primele 11 luni din 2010 au fost peste 3.400 de angajaţi accidentanţi la locul de muncă, în 2011 au fost mai puţin de 3.000 de accidente de muncă.

Un alt punct al prezentării bilanţului Inspecţiei Muncii l-a reprezentat protocoalele încheiate de instituţie în 2011 cu sindicatele şi cu patronatele, iar oficialii instituţiei au spus că urmează să încheie parteneriate şi cu alte instituţii, cum ar fi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Faptul că instituţiile aflate în subordinea Ministerului Muncii nu au comunicat niciodată a fost semnalat şi de Sulfina Barbu, noul ministru al muncii, care a spus că un proiect de informatizare a bazelor de date este deja în lucru.