Este 2012 un an bun pentru achiziţia de apartamente?

Autor: Cristi Moga 01.01.2012

La sfârşitul fiecărui an, cei mai mulţi ne facem bilanţuri, dar şi planuri, obiective şi calcule pentru anul viitor.

Criza din ultimii ani ne-a făcut însă mult mai reticenţi în a ne încrede în previziuni, şi asta pe bună dreptate.

Nu mai credem în previziuni şi deoarece în decembrie 2007, după un an în care preţurile apartamentelor vechi din Bucureşti crescuseră cu 50%, consultanţii imobiliari estimau că în următorul an preţurile vor continua să se majoreze cu 20-25%. Cele mai ieftine locuinţe vechi din Bucureşti la vremea respectivă aveau preţuri de 1.500 de euro/metrul pătrat în Pantelimon sau Rahova, unde o garsonieră ajunsese la un preţ de 50.000-60.000 de euro.

Ulterior, aceiaşi consultanţi consemnau la sfârşitul lunii mai 2008 (la o distanţă de şase luni) un declin de 10-15% al preţurilor şi începutul unei perioade de peste trei ani în care valorile imobiliarelor au dat înapoi, mai întâi accelerat, apoi într-un ritm mai scăzut, cum a fost anul acesta.

Preţurile medii din Bucureşti au ajuns în prezent în jurul valorii de 1.000 de euro/metrul pătrat în majoritatea cartierelor, chiar mai mici în Pantelimon sau Rahova.

Ce s-a mai schimbat în Bucureşti din 2008 încoace?

Numărul salariaţilor din oraş s-a redus cu 4% în perioada decembrie 2007 - septembrie 2011, de la 914.000 de angajaţi la 877.000, fapt ce se vede parţial şi în majorarea ratei şomajului de la 1,8% la 2% în acelaşi interval.

Pe de altă parte, salariul mediu net a crescut cu 15,6% din 2007 până în 2011, de la 1.813 lei la 2.097 de lei, majorare care nu acoperă însă rata inflaţiei din aceeaşi perioadă, preţurile medii majorându-se per total cu peste 20%. Litrul de benzină, spre exemplu, al cărui cost se vede în majoritatea produselor şi serviciilor comercializate, s-a majorat cu aproape 50%, de la 3,7 lei la sfârşitul lui 2007 la 5,5 lei în prezent.

Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare s-a diminuat sensibil în ultimii ani, excepţie făcând casele, unde doar devalorizarea cursului şi majorarea dobânzilor au "contrabalansat" ieftinirea preţurilor.

Care sunt perspectivele?

Spre deosebire de acum 15-20 de ani, când o locuinţă putea fi cumpărată de la stat în câţiva ani, fără a reprezenta o povară, această achiziţie reprezintă în prezent cel mai mare pariu pentru majoritatea românilor.

Rata lunară la achiziţia unui apartament cu două camere depăşeşte 300 de euro, luând în calcul un credit de 45.000 de euro pentru o perioadă de 20 de ani.

Care este alternativa? Chiriile medii pentru aceleaşi apartamente (cu un preţ mediu de 50.000 de euro) sunt în prezent la valori de circa 250 de euro lunar, nu cu mult mai mici decât o rată bancară.

Se poate cumpăra şi mai ieftin? Aceasta este întrebarea care îi bântuie pe majoritatea potenţialilor clienţi. Scenariu posibil, mai ales dacă zona euro se va prăbuşi anul viitor. Va avea cineva curaj să cumpere în acest caz? Probabil şi mai puţini decât în prezent, deoarece majoritatea va intra în expectativă pentru că nimeni nu ştie exact cât de tare ne-ar afecta o reîmpărţire a Europei.

Fiecare îşi face calcule singur, în funcţie de actuala situaţie locativă, de stadiul familial, de nivelul salariului şi siguranţa lui, precum şi a firmei/activităţii care îl generează, precum şi de planurile pe termen mediu şi lung. Cert este însă că deşi este poluat, aglomerat, iar câinii vagabonzi mişună încă pe străzi, Bucureştiul a devenit o forţă care nu poate fi neglijată în sud-estul Europei, iar cei care îşi văd viitorul în acest oraş pot găsi în această perioadă oportunităţi cu care este posibil să nu se mai întâlnească până la următoarea criză. Până la urmă, şi achiziţia unei locuinţe este o "chestiune de priorităţi".