Ce spun antreprenorii şi managerii despre 2012. GALERIE FOTO

Ziarul Financiar 03.01.2012

Dan Şucu, Mobexpert

Grupul Mobexpert, controlat de omul de afaceri Dan Şucu, are două variante de buget în 2012, cea conservatoare fiind construită pe o creştere de 2-3%, nivel similar cu cel din 2011.

"Varianta ambiţioasă de buget se bazează pe o estimare de creştere de peste 10% pentru 2012, prin dezvoltarea unor nişe complementare mobilierului, care au potenţial mare de creştere", a spus Dan Şucu, preşedintele Mobexpert.

Şucu, 47 de ani, care a demarat afacerea Mobexpert în 1993, spune că din poziţia sa de antreprenor trebuie să găsească soluţii pentru a avansa.

"Înţeleg din discursul reprezentanţilor Guvernului că economia românească se stabilizează. Dar este o stabilizare la un nivel de jos, este o stabilizarea într-o stare de sărăcie. Ca antreprenor, eu nu pot accepta această stare de fapt. Trebuie să găsesc soluţii pentru a avansa", a mai spus Şucu.


Daniel Boaje, directorul general al McDonald's

"Nu cred că există vreo companie prezentă pe piaţa locală care să îşi fi bugetat scădere pentru anul viitor. Nici noi nu facem excepţie, suntem optimişti că 2012 va fi mai bun decât 2011 şi vom vedea o creştere a cifrei de afaceri. Mai mult, cred că şi consumul va reîncepe să crească uşor", spune Daniel Boaje, directorul general al McDonald's, cel mai mare lanţ de restaurante de pe piaţa locală.


Cristian Cornea, directorul general al fabricii de ambalaje metalice Can-Pack din Bucureşti

Bugetul nostru pe 2012 este bazat pe exporturi, unde avem o deschidere excelentă. Vom face investiţii în tehnologia din producţie, dat fiind că în 2011 am lucrat şi la o capacitate de producţie de 120%. Luăm în calcul să angajăm şi câteva persoane în vânzări, logistică şi producţie. Dacă şi în 2012 cererea va determina operarea la o capacitate de producţie de peste 100%, atunci se vor lua în calcul şi investiţii în dezvoltarea capacităţii de producţie.


Pascal Prigent, directorul general al GSK România

Recent am anunţat finalizarea unei investiţii de 7 milioane de dolari pentru producţia la nivel local, în fabrica GSK din Braşov, a două branduri ale GSK: Seroxat, tratament împotriva depresiei, şi Retrovir capsule, tratament pentru HIV (…). Această investiţie ne permite să creştem exporturile fabricii într-un număr mai mare de pieţe, de la 50 de ţări la sfârşitul anului trecut (2010 - n.red.) la 80 de ţări în prezent.

Robert Popescu, CEO al A&D Pharma

"Ne aşteptăm să fie un an dificil, în care piaţa farma să înregistreze creşteri modeste, single digit (de până în 10% - n.red.). Sperăm să avem parte în anul care vine (2012 - n.red.) de mai multă predictibilitate a mediului de business, să nu înregistrăm arierate şi să nu avem de-a face cu schimbări de reglementare neprevăzute", spune Robert Popescu, CEO al A&D Pharma, cel mai mare grup românesc din industria medicamentelor, cu un rulaj de circa 800 mil. euro.

Grupul include distribuitorul Mediplus, reţeaua Sensiblu, o divizie de marketing & sales (care promovează branduri ale companiilor ce nu au reprezentaţă în România sau care au dorit să-şi externalizeze acest serviciu) şi clinicile Anima. La nivelul întregului business, grupul şi-a buget o creştere "single digit" (de până la 10% în 2012 - n.red.).

În cazul Sensiblu, reţea cu peste 300 de unităţi, grupul se gândeşte la achiziţii, dar şi la investiţii de la zero. La nivelul distribuitorului, Popescu afirmă că are în vedere eficientizarea operaţiunilor prin relocarea unor depozite şi mărirea capacităţii. În cazul reţelei de clinici, potrivit unor declaraţii anterioare, sunt "atenţi la oportunităţile care ar putea să apară în piaţă".


Gabriel Cârlig, unul dintre cei mai puternici antreprenori clujeni

"Consider că în perioada de criză trebuie să fii mai cumpătat, de aceea Jolidon nu şi-a planificat investiţii majore în ultimii trei ani. Avem nevoie de optimism pe piaţă pentru a traversa această perioadă, de relansarea consumului, de schimbarea politicilor bancare, însă mai ales de un sprijin vizibil din partea autorităţilor", a spus Gabriel Cârlig, unul dintre cei mai puternici antreprenori clujeni, care a pus pe picioare afacerea Jolidon. Omul de afaceri clujean este de părere că trebuie adoptate măsuri care să stimuleze economia, iar în primul rând trebuie revitalizate investiţiile şi consumul, plus o mai mare atenţie acordată de autorităţi antreprenorilor locali.


Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45

Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, cu afaceri de 10 milioane de euro din turism, susţine că vede anul 2012 ca unul în care prudenţa şi atenţia la cheltuieli trebuie să fie prioritare.

"Văd 2012 exact aşa cum îl văd premierul şi preşedintele ţării, care anunţă că vor continua concedierile în sistemul public. Nu plănuim să mai facem investiţii anul viitor şi nici să angajăm oameni", a declarat Alin Burcea.

Antreprenorul susţine că a bugetat o creştere a vânzărilor cu 10% pentru 2012, în contextul în care va introduce două noi curse charter din oraşele Bacău şi Cluj, unde nu au mai fost operate până acum astfel de zboruri de Paralela 45.

"Nu putem să scădem mai mult. Doar 5% dintre români călătoresc, nu cred că mai poate scădea acest număr. Cred însă că date fiind mesajele negative transmise din zona euro şi de către preşedinte, în 2012 şi 2013 ne vom gândi la anul 2011 ca la unul foarte bun", a precizat el.

Mai mult, Alin Burcea a susţinut că în 2012 va fi foarte atent la toate cheltuielile, prudenţa fiind cea care va descrie orice acţiune.

Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România

Principala provocare cu care ne vom confrunta anul viitor (2012 - n.r.) este atingerea ţintei de deficit bugetar înscrisă în acordul cu UE. În acelaşi timp, va trebui să obţinem şi creştere economică, în condiţiile în care depindem mult de cererea externă, cererea internă nefiind deocamdată capabilă să susţină un avans al PIB. Probabil că primul trimestru al anului viitor (2012 - n.r.) va fi mai dificil, până la clarificarea evoluţiilor din zona euro şi până la restabilirea încrederii pe pieţele financiare externe. Pe plan local, crearea de locuri de muncă depinde de atragerea investiţiilor străine directe şi de capacitatea capitalului românesc de a crea entităţi de producţie.


Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează compania de construcţii Delta ACM 93

"Anul 2012 presupun că va fi dificil, poate la fel de dificil ca şi anul 2011. Multe lucruri nu stau în mâna noastră, nu mă aştept la lucruri spectaculoase, dar poate că va fi un pic mai bine", spune Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează compania de construcţii Delta ACM 93, cu afaceri de circa 93 de milioane de euro în 2010.

În contextul în care anul trecut s-au semnat doar pe infrastructura rutieră contracte de 1,4 miliarde de euro, constructorii vor avea de lucru din plin anul acesta.

"În construcţii, există multe contracte semnate pe infrastructură, astfel că lucrurile încep să se mai mişte. Vom fi pe plus în 2012, aşa cum sunt sigur că şi în 2011 am fost, poate însă nu chiar la nivelul aşteptat", mai spune Florea Diaconu.


Mihai Tudor, director general, IBM Europa de Sud-Est

În anul 2012 estimăm o creştere a cererii pentru sisteme de tehnologie informatică din partea organizaţiilor, tocmai pentru a înregistra rezultate de business efectiv corelate cu necesitatea continuă pentru reducerea costurilor şi eficientizare, într-un mediu economic încă dificil. Aceste companii, atât mari, dar şi mici şi medii, vor încerca să extragă informaţii inteligente din volumul mare de date disponibile prin aplicarea instrumentelor şi procedurilor de analytics pentru a înţelege mai bine diferitele situaţii şi pentru a lua decizii informate. Organizaţiile vor încerca să folosească tehnologiile existente într-un mod inteligent şi integrat şi vor explora noi posibilităţi precum cloud computing şi soluţii mobile pentru colaborare în timp real. Utilizarea oamenilor talentaţi, într-un mediu caracterizat de inovaţie şi de tehnologii avansate, va oferi companiilor avantajul competitiv şi diferenţierea necesare pentru a avea succes într-o perioadă dificilă.