Noua lege a sănătăţii iese din sertare, dar aduce multe întrebări pentru pacienţi

Pacienţii români vor fi nevoiţi să-şi aleagă o casă de sănătate (asigurător de sănătate) cu care vor avea contract şi să opteze dacă doresc să-şi facă şi o asigurare voluntară, care să acopere eventualele costuri suplimentare care vor apărea în sistem, potrivit proiectului noii legi a sănătăţii lansat în dezbatere publică în ultima săptămână din luna decembrie.

Deşi nu se avansează niciun termen pentru intrarea în vigoare a acestei legi, probabil că va începe să-şi producă efectele la finalul acestui an sau începutul anului 2013.

Este vorba despre o lege cadru, adică o lege care stabileşte condiţiile generale de funcţionare, urmând să fie completată de legi speciale.

Dacă va intra în vigoare în forma propusă, legea va schimba în totalitate funcţionarea sistemului sanitar şi va scoate din buzunarele pacienţilor mai mulţi bani.

La proiectul de lege se lucrează de aproape jumătate de an, dar varianta oficială făcută publică săptămâna trecută aduce mai multe întrebări decât răspunsuri.

Cele mai importante modificări

Contribuţiile pentru sănătate ale angajatului şi angajatorului rămân la nivelul de 10,7% (cumulat), însă banii strânşi în acest fel vor merge în contul caselor private de asigurări.

Din aceşti bani, statul va deconta numai serviciile incluse într-un pachet de bază, restul urmând să fie suportat din buzunar.

Serviciile incluse în pachetul de bază nu se cunosc în acest moment.

Companiile vor putea să cumpere pentru angajaţii lor asigurări de sănătate şi vor fi deductibile fiscal în limita a 300 de euro. Totodată, asigurările voluntare vor acoperi şi costul unei intervenţii dacă pacientul vrea să facă o operaţie mai repede şi nu doreşte să fie pus pe listele de aşteptare.

Companiile de asigurări vor încheia contracte şi cu medicii de familie şi cu spitalele şi vor concura pentru atragerea specialiştilor.

Însă în acest fel pacientul nu poate merge la orice spital, ci numai la acelea unde casa de asigurări are contract. Ce se întâmplă însă în cazul în care merge la un spital unde casa de asigurări nu are contract? Are dreptul să i se plătească tratamentul, dar casa de asigurări îi poate cere bani în plus (suma nu poate să depăşească 5% din valoarea respectivelor servicii).

Despre cardul de sănătate ce se mai aude?

Pentru a avea acces la serviciile din pachetul de bază, pacienţii vor fi nevoiţi să aibă un card de sănatate, pe care să îl prezinte medicului. Cardul de sănătate trebuia să fie introdus încă din 2011, însă licitaţiile au fost contestate, iar în prezent nu este clar în ce stadiu este acest proiect.

Nu este clar nici dacă acest card va face şi dovada asigurărilor voluntare sau va fi folosit doar pentru cele obligatorii.

Pacienţii vor fi nevoiţi să plătească şi vizitele la medicul de familie şi la spitale, această taxă purtând numele de coplată.

Coplata se va calcula ca un procent din valoarea serviciilor, dar nici în acest caz nu se cunoaşte cât anume se va plăti şi pentru ce servicii.

Noua lege se pare că are veşti bune numai pentru personalul sanitar deoarece aceştia vor putea fi plătiţi pe baza negocierii veniturilor (în cazul spitalelor care funcţionează ca societăţi comerciale sau fundaţii), deci vor putea obţine venituri mai mari.

Pentru sistemul sanitar o altă modificare o reprezintă Comisia de Supra veghere a Asigurărilor (CSA), care până acum nu se implica în niciun fel în sistemul de sănătate, dar care va avea alături de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) rolul de a reglementa şi supraveghea sistemul de asigurări de sănătate.

Reprezentanţii CSA vor face parte din Consiliul de Administraţie al CNAS (ceea ce până acum nu se întâmpla).