Cât va fi cursul leu/euro la sfârşitul anului 2012? Bancherii nu văd fluctuaţii majore, dar atenţie la francul elveţian şi la dolar
Dolarul este estimat să crească la 3,4 lei, iar francul elveţian se va duce către 3,3-3,4 lei.
Cursul de schimb va continua să fie relativ stabil în acest an, evoluţia urmând să oscileze pe palierul 4,25 - 4,35 lei/euro, uşor mai îngust decât cel înregistrat anul trecut. Însă, există riscul testării unor niveluri mai ridicate, spre 4,4 lei/euro, în cazul unei aversiuni extreme faţă de risc, în opinia analiştilor.
Anul trecut, leul s-a dovedit mult mai stabil decât celelalte monede din regiune, rezerva valutară a BNR de aproximativ 32 mld. euro permiţând intervenţii lejere de temperare a presiunilor pe curs. Leul s-a depreciat în 2011 cu doar 0,8% faţă de euro, cu 4,2% faţă de dolar şi cu 3,8% faţă de francul elveţian.
"Ne aşteptăm la o apreciere foarte modestă faţă de euro şi probabil concentrată către finalul anului pe fondul tensiunilor externe accentuate de incertitudinea obişnuită a unui an electoral. România a ajustat o parte notabilă a dezechilibrelor sale, însă modelul său de creştere economică continuă să pară riscant cât timp tensiunile din zona euro persistă", a comentat Vlad Muscalu, economist la ING Bank.
Prognozele ING Bank pentru finele anului sunt: 4,25 lei/ euro, aproape 3,3 lei/dolar şi în jur de 3,4 lei/franc elveţian.
Nivelul cursului este destul de greu de suportat de către cei care au luat credite în valută în 2007 şi 2008, când cotaţia era cu 20% mai jos, problemele reflectându-se în creşterea continuă a restanţelor. BCR, cea mai mare bancă după active, prognozează pentru sfârşitul anului cotaţii de 4,32 lei/euro şi 3,46 lei/dolar.
Economistul-şef al BRD-SocGen Florian Libocor se aşteaptă la o evoluţie relativ stabilă a cursului în acest an, în intervalul 4,1-4,3 lei /euro.
Şi Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, crede că în acest an cursul de schimb va fi relativ stabil, cotaţiile urmând să oscileze în jurul a 4,3 lei/euro.
BNR se teme ca o depreciere prea mare a leului să nu deterioreze şi mai mult portofoliile de credite în valută, mai ales pe cele de consum şi pentru IMM-uri, şi ca atare este improbabil să lase cursul să treacă de 4,4 lei pentru un euro pentru mai mult de câteva zile, în viziunea UniCredit Ţiriac Bank.
Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank: Nu considerăm că BNR va apăra un anumit nivel de curs leu/euro, indiferent de context, dar, pe de altă parte, BNR nu este clar confortabilă cu mişcări bruşte ale cursului de schimb. În ultimii trei ani atitudinea BNR cu privire la mişcările leului faţă de euro a indus ideea că rata de schimb nu coboară sub 4 lei/euro şi nu depăşeşte 4,4 lei/euro.
"Chiar dacă neagă că ar exista un plafon pentru curs, este puţin probabil ca BNR să lase leul să treacă de nivelul de 4,4 lei pe euro mai mult de câteva zile, întrucât banca centrală se teme că portofoliul de împrumuturi în valută se va deteriora în continuare", comenta în decembrie Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. El nu vede nici surse semnificative de apreciere deoarece intrările de investiţii străine în ţară vor fi slabe.
UniCredit Ţiriac Bank anticipează că BNR va menţine în 2012 cursul în intervalul 4,3-4,4 lei pentru un euro. Pentru dolar, banca anticipează o rată de schimb la sfârşitul anului de 3,14 leu/ dolar.
"În ultimii trei ani atitudinea BNR cu privire la mişcările leului faţă de euro (prin declaraţii şi acţiuni pe piaţă) a indus ideea că rata de schimb nu coboară sub 4 lei/euro şi nu depăşeşte 4,4 lei/euro. Nu considerăm că BNR va apăra un anumit nivel de curs leu/euro, indiferent de context, dar, pe de altă parte, BNR nu este este clar confortabilă cu mişcări bruşte ale cursului de schimb", consideră Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank. Ipoteza RBS Bank pentru cursul mediu leu/euro în 2012 este de 4,29, nivelul prognozat pentru sfârşitul anului fiind 4,27 lei/euro.
În 2011 cursul leu/ euro s-a apropiat de recordul de 4,4 lei/euro atins cu un an în urmă, pe fondul tensiunilor de pe pieţele internaţionale legate de îngrijorările privind datoriile suverane, care au escaladat în a doua parte a anului.
Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank: Chiar dacă neagă că ar exista un plafon pentru curs, este puţin probabil ca BNR să lase leul să treacă de nivelul de 4,4 lei pe euro mai mult de câteva zile, întrucât instituţia se teme că portofoliul de împrumuturi în valută se va deteriora în continuare.
Molnar crede că tensiunile pe pieţele financiare sunt aşteptate să persiste în contextul crizei datoriei publice.
RBS Bank anticipează un curs de 3,1150 lei/dolar pentru sfârşitul acestui an şi un curs mediu de 3,2700 lei/dolar.
O depreciere a leului cu 5% nu ar trebui să fie considerată un şoc semnificativ pentru economia românească în cazul în care situaţia din Europa se va deteriora, în viziunea RBS Bank. "În opinia noastră, sectorul bancar este bine capitalizat pentru a absorbi un astfel de şoc. Amintiţi-vă că România are un acord preventiv cu FMI şi Comisia Europeană - de 5 mld. euro - fonduri care vor deveni disponibile în cazuri speciale."
Piaţa valutară internă este mică, iar "puterea" băncii centrale în faţa atacurilor speculative împotriva leului pare impresionantă, având în vedere rezervele valutare de 32 mld. euro, potrivit lui Molnar.
Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, se aşteaptă la o evoluţie relativ stabilă a cursului euro/leu pe parcursul anului acesta, oscilând în banda 4,2-4,4, datorită eforturilor susţinute ale Băncii Naţionale de a apăra stabilitatea cursului astfel încât să susţină exportatorii şi, în acelaşi timp, să nu pună în pericol stabilitatea financiară, împiedicând şi o depreciere abruptă a cursului.
Vlad Muscalu, economist la ING Bank: Ne aşteptăm la o apreciere foarte modestă faţă de euro şi probabil concentrată către finalul anului pe fondul tensiunilor externe accentuate de incertitudinea obişnuită a unui an electoral. România a ajustat o parte notabilă a dezechilibrelor sale, însă modelul său de creştere economică continuă să pară riscant cât timp tensiunile din zona euro persistă.
Datorită trecerii la sistemul de raportare IFRS, excedentul de provizioane constituite de către bănci ar fi urmat să exercite presiuni de apreciere a leului în prima parte a anului, însă se pare că aceste vânzări de valută se vor extinde pe o perioadă mai lungă, probabil în primul semestru al anului, pentru a evita volatilitatea cursului, a explicat Hăncilă.
Ea anticipează pentru sfârşitul anului cotaţii de 4,25 lei/euro, 3-3,2 lei/dolar şi 3,3-3,4 lei/franc elveţian.
Cum au evoluat valutele anul trecut
Valutele principale au câştigat teren în faţa leului în 2011, dar majoritatea au consemnat aprecieri care abia acoperă rata inflaţiei. Euro s-a apreciat cu numai 0,8% în 2012, atingând nivelul de 4,3197 lei în ultima zi de tranzacţionare din 2011.
Moneda europeană a fost însă mult mai volatilă anul acesta şi a variat într-un interval foarte larg (de la 4,07 lei la 4,36 lei). Dolarul american a câştigat 4,2% în faţa leului anul acesta, iar lira sterlină s-a apreciat cu 3,4%, la jumătate faţă de yenul japonez şi yuan.
La rândul său, francul elveţian a câştigat 3,8% în faţa leului în acest an. Cursul leu/franc a fost însă extrem de volatil pe parcursul acestui an, moneda elveţiană depăşind în vară pragul de 4 lei. Francul elveţian a reprezentat o monedă de refugiu pentru investitori pe fondul turbulenţelor de pe pieţele internaţionale, dar aprecierea monedei a fost limitată în ultimele luni de către banca centrală a Elveţiei
printr-un set de măsuri speciale, în condiţiile în care competitivitatea economiei elveţiene era grav afectată de creşterea cursului. Aprecierea din prima jumătate a anului a francului a afectat zeci de mii de români care au luat credite în moneda elveţiană în 2006-2007, când cursul de schimb era de circa 2,2 lei/franc.
Spre deosebire de cei care au ales să economisească în yeni sau yuani, clienţii cu conturi în euro, dolari sau lire sterline au putut să câştige şi din dobânzi anul trecut, majoritatea băncilor locale având în ofertă produse de economisire în aceste trei monede.
Totuşi, chiar adăugând câştigul din dobânzi, aceste trei valute nu ar fi depăşit performanţa celor două monede asiatice, având în vedere că dobânzile la euro sunt undeva la 4% pe an, iar cele la dolari şi lire sterline nu depăşesc 2% pe an. Ciprian Botea