Avionul bate trenul: Traficul de pasageri de pe Henri Coandă l-a depăşit pe cel din Gara de Nord

Autor: Tiron Mirabela 05.01.2012
Pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni) din Capitală au ajuns să aterizeze mai multe avioane decât intră trenuri în Gara de Nord, după ce în ultimii zece ani cererea pentru călătoriile cu avionul a fost în continuă creştere, iar oferta s-a diversificat continuu, potrivit unei analize a ZF. Astfel că în medie anul trecut au aterizat zilnic 105 avioane pe cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă, în timp ce în Gara de Nord au intrat în medie 103 trenuri zilnic.

Şi la trafic aeroportul din Otopeni a bătut Gara de Nord. Aproape 5,1 milioane de pasageri s-au înregistrat pe cel mai mare aeroport din ţară anul trecut, în timp ce numărul călătorilor transportaţi din şi înspre Gara de Nord a fost de 3,6 milioane de persoane, potrivit datelor transmise de oficialii aeroportului şi ai CFR Călători. Situaţia era alta însă în urmă cu 12 ani.

În 1999 trenurile care ieşeau sau intrau în Gara de Nord transportau 6,3 milioane de persoane faţă de doar 1,6 milioane de pasageri pe care îi avea aeroportul din Otopeni. În acel an doar 38 de avioane decolau şi acelaşi număr de avioane aterizau pe aeroport. Date oficiale cu privire la numărul de trenuri care plecau sau soseau în Gara de Nord nu există, însă estimările indică peste 120 de trenuri zilnic.

"Deschiderea mai mare pe care o are România către Occident, accesul pe pieţele de muncă din străinătate şi dezvoltarea relaţiilor comerciale au dus la creşterea numărului de mişcări (aterizări/decolări) şi a numărului de pasageri pe aeroportul Henri Coandă în ultimii zece ani", a declarat Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, înfiinţată în 2010 prin fuziunea aeroporturilor Henri Coandă şi Băneasa-Aurel Vlaicu. Compania a avut în 2010 afaceri de 94,3 mil. euro şi un profit net de 10 mil. euro.

88% din traficul de pe Otopeni, generat de cursele externe

Românii călătoresc mai mult în străinătate atât în interes de muncă, de afaceri, dar şi de vacanţe. Aproape 88% din traficul de pasageri de pe aeroportul Otopeni este generat de călătoriile în străinătate, potrivit oficialilor aeroportului.

Cererea mai mare pentru biletele de avion vine şi din partea românilor care muncesc în străinătate. Cel puţin 2,1 milioane de români lucrează în statele membre ale Uniunii Europene, majoritatea în Italia, Spania şi Germania, aceasta fiind prima cifră oficială raportată în aprilie anul trecut de reprezentanţii Comisiei Europene.

"Eliminarea vizelor şi liberalizarea pieţei muncii au facilitat accesul românilor în străinătate. Dacă în anii '90 plecau de pe Otopeni două avioane pe săptămână, acum o companie aeriană are patru sau cinci curse zilnice", a declarat Iordache.

În prezent, pe aeroportul din Otopeni operează 38 de companii aeriene, care asigură curse regulate către 11 destinaţii interne şi 51 de destinaţii externe, la care se adaugă 7 chartere regulate. Reţeaua de rute operate de pe aeroportul Otopeni s-a dezvoltat semnificativ în ultimii zece ani, numărul aterizărilor şi decolărilor ajungând la aproape 77.000 anul trecut, faţă de 27.776 în 1996.

Aeroportul Internaţional Henri Coandă:


Şi preţul biletelor de avion este mai atractiv dată fiind concurenţa mare pe anumite rute externe generată de numărul mare de companii aeriene prezente pe aeroportul din Otopeni. Cei mai mulţi jucători aerieni de linie au vândut în ultimii trei ani mii de bilete la preţuri promoţionale. În perioada de vară se înregistrează mai multe curse comparativ cu sezonul de iarnă.

Pentru anul acesta, mai multe companii aeriene au anunţat că vor introduce noi curse spre destinaţii externe, ceea ce va duce la creşterea numărului de decolări şi aterizări pe aeroportul din Otopeni. Grupul Lufthansa introduce în orarul de vară din 2012 prima cursă aeriană pe ruta Bucureşti-Berlin, care va fi operată cu o frecvenţă de patru zboruri săptămânale.

Spre comparaţie, orarul de mers al trenurilor pe anul acesta arată că din Gara de Nord vor pleca zilnic în timpul săptămânii 103 trenuri, în timp ce în zilele de sâmbătă vor pleca 85 de trenuri, iar în zilele de duminică 93 de trenuri. Pe de altă parte, de luni până vineri vor sosi zilnic în Gara de Nord 101 trenuri, în zilele de sâmbătă 91 de trenuri, iar în zilele de duminică 84 de trenuri, potrivit datelor transmise de oficialii CFR Călători. Faţă de perioada 2010-decembrie 2011, numărul de trenuri ce vor sosi în gară este mai mic. În acel orar erau programate 107 trenuri de luni până vineri, 99 în zilele de sâmbătă şi 91 în cele de duminică.

Investiţii de milioane de euro la Otopeni, dar nesemnificative în calea ferată

Potrivit lui Valentin Iordache, în ultimii 15 ani în aeroportul Henri Coandă (Otopeni) s-au investit peste 200 de milioane de euro, ceea ce a atras şi un număr mare de companii aeriene.

La sfârşitul lunii martie anul trecut a fost dat în folosinţă noul terminal de pasageri de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Otopeni, care a implicat investiţii de 60 mil. euro şi a adus în plus 15 porţi de îmbarcare faţă de 9 câte avea vechiul terminal, 104 ghişee de check in faţă de 52 şi 9 pasarele de îmbarcare/debarcare faţă de doar 5 în trecut.

De asemenea, suprafaţa construită s-a triplat, crescând de la aproape 8.000 de metri pătraţi la puţin peste 24.500 de metri pătraţi. Noul terminal este practic o extindere a vechiului terminal, iar procesul de îmbarcare este acelaşi.

Pe de altă parte, în infrastructura feroviară investiţiile făcute nu sunt semnificative, ceea ce a dus şi la degradarea liniei de cale ferată şi implicit la creşterea duratei călătoriei cu trenul. Aceasta este una dintre cauzele scăderii cererii pentru biletele de tren.

Gara de Nord Bucureşti:

Pentru calea ferată, "copilul nedorit" de la Transporturi, aşa cum l-a numit ministrul Anca Boagiu, nu există un termen clar privind finalizarea lucrărilor de reabilitare a anumitor tronsoane.

Pe de altă parte, tendinţa în Uniunea Europeană este de încurajare a transportului pe calea ferată. În România există doar două coridoare de cale ferată la care se justifică reconstrucţia sau reabilitarea pentru a se circula cu 160 kilometri la oră, respectiv Coridorul IV (circa 800 kilometri pe teritoriul României - n. red.) şi Coridorul IX (600 km - n. red.), după cum susţinea anul trecut Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România.

Şapte ore cu trenul pe Bucureşti-Iaşi, doar o oră cu avionul

Pe ruta Bucureşti-Iaşi călătoria cu trenul de tip InterCity durează şase ore şi jumătate, preţul biletului dus fiind de 103 lei, potrivit datelor de pe infofer.ro. Cu trenul InterRegio călătoria durează mai mult, şapte ore, iar preţul unei călătorii este de 82 de lei.

Cu avionul însă, durata călătoriei dus este de doar o oră, preţul unui bilet de avion fiind de 275 de lei, potrivit datelor de pe site-ul companiei aeriene de stat Tarom, cu rezervare făcută ieri pentru 3 februarie.

Dacă la tren preţul biletelor nu variază în funcţie de data rezervării şi cea a călătoriei, la avion preţurile variază în funcţie de diferenţa între data rezervării biletului şi cea a călătoriei. În preţul biletelor de avion intră însă şi taxa de pasageri, 22 de euro, cea de aterizare a avionului fiind de 8 euro pe tonă, potrivit ultimelor date disponibile.

În funcţie de tipul avionului, numărul de locuri diferă. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul trenurilor.

Numărul de locuri dintr-un tren diferă în funcţie de tipul vagonului, fluxurile de călători, adaptarea capacităţii pe destinaţii, rute, perioade, dar şi alte criterii.

"Din Gara de Nord circulă trenuri formate dintr-un singur automotor Desiro (Săgeata Albastră) sau trenuri garnitură cu grupe de vagoane formate din 12-15 vagoane. Un vagon din compunerea unui tren clasic (garnitură cu locomotivă) are în medie între 60 şi 80 locuri. Săgeata Albastră are 100 sau 120 locuri", potrivit oficialilor CFR Călători.