Dispare minereu de uraniu!/ de Rareş Năstase

Dispare minereu de uraniu, autorităţile ne linistesc. Dispar schiţe şi proiecte secrete, reţete pentru fabricarea de arme nucleare - autorităţile consideră incidentele neimportante! Mărturii şocante, sub protecţia anonimatului, şi rapoarte secrete cu avertizări de la Uniunea Europeană conturează un fenomen de mare risc în România - dispariţiile de materiale radioactive şi incidente grave în domeniul nuclear.

Romania face ce face si se remarca la cel mai inalt nivel. Astazi suntem in atentia intregii europe dupa ce o comisie de control a Uniunii Europene a descoperit ca in tara noastra materialul radioactiv poate ajunge in mana cui doreste.

In orice tara cand spui securitate nucleara spui masuri sporite de siguranta, informatii cu protectia extrema si un inventar de interes strategic. Nu si in Romania.

"Putem vorbi in momentul asta de securitate nucleara in Romania?" intreb un martor care doreste, din ratiuni lesne de inteles, sa-si protejeze identitatea. "La ora actuala, cu mana pe inima putem sa spunem ca NU EXISTA CONTROL NUCLEAR in Romania." Martorul este un angajat din forurile superioare ale Comisiei Nationale privind Controlul Activitatilor Nucleare - institutia statului pusa sa monitorizeze domeniul nuclear de la noi. Vorbeste despre un control facut de institutiile europene care descalifica activitatea autoritatilor romane in domeniul nuclear. Euratom este autoritataea de control nuclear peste tarile europene, cu sediul la Luxemburg, iar specialistii institutiei au facut o inspectie neprevazuta in Romania, la mijlocul lunii august. Acest control a fost confirmat si de conducerea CNCAN si a luat in calcul inclusiv riscul disparitiei de uraniu, lucru confirmat cateva zile mai tarziu.

27 octombrie 2011. Aflam ca la Stei, in judetul Bihor au disparut 73,5 kg de minereu de uraniu. Incidentul fusese semnalat cu o noapte inainte, printr-o nota interna, trimisa de catre detinatoarea minereului - Compania Nationala a Uraniului, catre CNCAN, autoritatea de control. Dan Trifu, vicepresedinte ONG Ecocivica, spune: "Au fost incarcate intr-un camion 8 tevi de uraniu cu lungimea de 3,5 metri groase de 2 toli, sudate la capete conform procedurii, au fost incarcate seara spre a fi transportate spre Feldioara. Dimineata cand trebuia sa plece transportul s-a constatat lipsa acestui uraniu. "Camionul era acolo, dar nu mai era uraniul."

Nici acum nu se stie, daca avem de-a face, cu un trafic bine organizat, sau cu un furt calificat. Cert este, ca din cantitatea cu pricina continuta in cele 8 tuburi metalice, se pot obtine aproape 3 kg de uraniu pur, din care aproape 200 de grame de uraniu izotop 235. Acesta poate fi folosit, ilegal, la fabricarea de bombe.

Pe 28 octombrie echipa Protv ajunge la Stei. In fata depozitului de unde cu 48 de ore inainte s-a "evaporat" uraniul, paznicii n-au vazut, n-au auzit nimic. "Am inteles ca v-a disparut material radioactiv, asta e foarte important." "De aici nu a disparut nimic. Nu a disparut de aici? Nu. Nu ne-a informat nimeni. Nu v-a informat ca a disparut niste minereu? Nu. Uitati, 73,5 kg. Nu." Agitatia paznicilor este justificata. Este mai mult decat evident ca in depozitul in care este pus la pastrare uraniul, se poate intra lejer. Nu exista garduri, e o fosta zona industriala, probabil ca undeva acolo sunt depozitate si materialele radioactive. Noi nu vrem sa intram pe aceasta proprietate pentru ca este o proprietate privata, a statului, a Companiei Naionala a Uraniului, dar ce ne-ar impiedica sa ajungem intr-o astfel de zona? Candva aici erau garduri, se mai vad stalpii. Ce securitate pot oferi acesti stalpi, ca nimeni sa nu treaca dincolo?

Nici paznicii nu sunt sufiecienti daca ne gandim ca doi oameni pazesc spatiul dintre o poarta de fier si o uriasa platforma in spate. Pe plan local, evenimentul, desi este extrem de grav, e tinut secret. La sediul din Stei al Companiei Uraniului, nimeni nu face nici o declaratie. Directorul sucursalei, Florin Dobra, refuza orice explicatii. A fost de gasit doar telefonic, abia cand i-am cerut lamuriri prefectului. N-avea noutati legate de disparitia

Uraniului, declara ca se continua cercetarile.

Abia pe 1 noiembrie, dupa cinci zile de investigatii ale echipei "Romania, te iubesc!", incidentul de la Stei a expodat in presa, adica exact in ziua in care minereul trebuia dus oficial la Feldioara pentru prelucrare. La Bucuresti, sefii din CNCAN, relaxati, fac declaratii menite sa ne linisteasca. "Din punct de vedere a riscului radiologic, spune Nicolae Dumitrescu, consilier CNCAN riscul este redus. Din punctul de vedere radiologic, pericolul e foarte mic."

Nu exista pericol radiologic, dar uraniul poate fi traficat. De altfel europenii ne avertizeaza sa gestionam foarte atent acest domeniu, pentru ca fiecare gram pierdut de uraniu poate ajunge in maini criminale. Autoritatile noastre ne linistesc, dar nu pot contesta ca tara este printre putinele din Uniunea Europeana care ascund resurse importante de minereu de uraniu, in zona arcului Carpatic. Suntem la marginea Uniunii, in vecinatatea altor tari cu zacaminte de uraniu si care au si facilitati pentru prelucrarea minereului. Si fata de alte tari din Uniune, la noi paza si controlul se fac romaneste.

Oficialilor europeni le-au atras atentia mai multe incidente relatate in presa romaneasca si straina despre situatiile de trafic cu uraniu de pe teritoriul Romaniei.

Neoficial, pozitia Romaniei e una strategica in filierele cu uraniu dinspre Serbia catre Moldova, Ucraina si mai departe catre tarile din lumea araba si America Latina.

In martie 2008, presa de la Londra mentiona o operatiune a serviciului secret britanic, MI 6, care ar fi urmarit o negociere de uraniu la Bucuresti. Raul Reyes, unul dintre liderii FARC, organizatie terorista columbiana, ar fi venit in Romania in ianuarie acelasi an, unde s-a intalnit cu un mafiot ucrainean de la care vroia sa cumpere uraniu pentru fabricarea unei bombe. Abia dupa ce columbianul a fost ucis in tara natala, aceste informatii au devenit publice. In 2000 pe teritoriul Romaniei politia captura doua retele de traficanti de uraniu, toti romani, care vroiau sa duca minereu peste granita, in Serbia si Ucraina.

Cea mai mare captura a avut loc insa in Republica Moldova, in toamna acestui an. Au fost prinsi sase barbati care incercau sa vinda unui cumparator nord-african, 1 kg de uraniu pur, cu 32 de milioane de euro! Politistii moldoveni au aflat ca suspectii au fost ajutaţi sa obtina cantitatea uriasa, de cativa experţi din Ucraina, Germania şi Statele Unite, semn ca astfel de infractiuni privesc organizatii transfrontaliere.

Surse din CNCAN afirma ca si in cazul de la Stei in Bihor, incarcatura lipsa ar fi parasit deja tara, tocmai pentru a fi prelucrata corespunzator. Cum scoti 73.5 kg de uraniu? In TIR-uri, cate 20 de tone daca vrei. Sunt 8 tevi pur si simplu...

Pentru ca la Feldioara uzina apartine statului, hotii n-aveau alta varianta decat sa-l prelucreze in strainatate pentru a obtine uraniu pur. "Sunt vreo 2 kg de uraniu, daca se prelucreaza, ne spune un martor. Ceea ce e imens. Pur. Uraniu pur, daca se prelucreaza. Oxid de uraniu."

Disparitia uraniului in Romania pare un fenomen scapat de sub control. Sub protectia anonimatului, angajati ai CNCAN confirma ca institutia la care lucreaza a investigat mai multe incidente asemenatoare in ultimii 5 ani in Romania, dar toate anchetele au fost tinute departe de ochii opiniei publice.

"Nu s-a gasit material radioactiv pierdut?" " Nu niciodata. "

Toate aceste incidente sunt aduse la cunostinta Ministerului de Interne si ma rog, a altor servicii. Toate anchetele care se fac in final ajung fara nicio finalitate. Toate neregulile curg in continuare fara sa se puna stop acestor... toate sunt facute in mare secret dar fara nicio finalitate.

In Romania, tot la capitolul monitorizare haotica intra si fostele mine de uraniu din perioada comunista. 227 de exploatari uranifere lasase regimul Ceausescu, doar 52 au intrat sub paza si controlul autoritatilor din Compania Nationala de Uraniu si CNCAN. Restul de 175 au fost considerate niste simple excavatii pentru prospectiuni. Galerii de kilometri au fost lasate in seama Institutelor de Cercetare. Astfel de mine au fost inchise imediat dupa Revolutie, iar caile de acces au inchise cu explozibil. Ciudat insa, astazi ele sunt deschise.

La doi pasi de Campeni in judetul Alba, ascunsa intre versanti, gasim o galerie dezvaluita de oamenii locului: un sef peste o padure privata si un ecologist. Toate semnele arata ca mina e des vizitata. In ce scop, nu intereseza pe nimeni. Sunt urme clare ca acolo a fost cineva, am gasit si haine. Ciudat este ca nimeni nu te impiedica sa intri intr-o astfel de galerie, putini stiu probabil ca este o mina de uraniu, stiu in primul rand cei interesati sa exploateze in continuare un astfel de loc. Cu aparatura necesara, poti gasi usor uraniu. Specialistii spun ca tot acest munte ascunde o comoara in ce priveste uraniul. "Sunt lucruri pe care toti le stiu, dar nu spune nimeni nimic! declara Ioan Utiu ecologist. Daca vrei sa afli, cu certitudine nu-ti va spune nimeni nimic."

Daca-i intrebi pe localnici despre escavatii pentru minereu de uraniu, in zona domneste legea tacerii. Aceste galerii sunt exact pe locul unde in anii 50, rusii exploatau uraniul de pe teritoriul Romaniei, prin intermediul unor societati in parteneriat cu tara noastra, celebrele SOVROM-uri. SOVROM-urile au fost înfiintate în urma unui acord între România si Uniunea Sovietică, semnat la Moscova, in mai 1945, special pentru recuperarea datoriilor României fată de Uniunea Sovietică, imediat dupa razboi. Sovromurile erau cea mai rentabilă formă de exploatare de către URSS a bunurilor minerale din România, iar uraniul din Carpati nu a fost ocolit.

In 2011, putine din fostele mine mai au paza, iar asta ar fi observat si oficialii europeni.

Dan Trifu, vicepresedinte al unui ONG de mediu pomeneste inspectia fulger, facuta de oficialii EURATOM in Romania, in urma cu patru luni. "Inspectorii au venit si au vazut urmatorul lucru, exact specificul romanesc: ca de exemplu o anumita cantitate de uraniu plecata dintr-o anumita sursa, spre surse secundare, nu se mai gaseste in dosarele surselor secundare."

Inspectia a concluzionat ca exista omisiuni, abateri si lipsa controlului in anumite situatii, lucruri confirmate chiar de sefii din Comisia Nationala Privind Controlul Activitatilor Nucleare. Controlul european a vizat atat activitatea CNCAN dar si a societatilor de stat si private care detin material radioactiv.

Presedintele CNCAN, Vajda Borbala spune ca a fost invitata la Luxemburg, la sediul Euratom ca sa dea explicatii. "Va asigur ca datele din raport sunt si la forurile de conducere. La cine la Guvern? La Guvern, la Presedentie, la Comisia Europeana, dar sunt niste lucruri pe care le vorm indrepta!

In Romania 110 persoane juridice, de stat si private detin in patrimoniu material nuclear si alte cateva mii, material radioactiv. Iar monitorizarea lor se face cu 65 de inspectori ai CNCAN. "Este adevarat ca poate aceste controale nu s-au facut intotdeauna asa cum trebuie, sunt 110 mici agenti in toata tara si cu 65 de oameni trebuie sa asiguram tot."

Inventarele acestor societati sunt trimise lunar la CNCAN care dupa centralizare le trimite mai departe la Euratom, si la Agentia Internationala Pentru Energie Atomica. Uimitor, sefa de la CNCAN recunoaste ca pe fondul unor mici probleme de control, in Romania se poate pierde oricand material radioactiv! "Exista aceasta mica problema de control, declara Vajda Borbala, presedinte CNCAN. Si in contextul acesta putem discuta si de pierderea unor surse a unor materiale? Este posibil si de aceea noi vom intari controlul."

Zeci de mine parasite zac neexploatate si nepazite, dupa ce autoritatile au considerat ca extragerea minereului, la modul organizat, nu este rentabila economic. Nu inseamna ca galeriile sapate cu zeci de an in urma nu au uraniu, ci ca extragerea e prea costisitoare pentru stat. Alta era situatia in anii comunismului. Confirma asta un fost miner artificier, in fata unor galerii din zona Ariseni-Alba. A fost angajat pe atunci la Ministerul de Interne si superviza actiunile din subteran. Horea Trif descrie planurile lui Ceausescu care voia sa exploateze cat mai mult uraniu din judetul Alba, pentru arme nucleare. "El a vrut aici sa faca o rezerva. Sa-l aiba in rezerva statului. Noi cu galeria asta, trebuia sa ajungem la Baita, in judetul Bihor. Ca sa nu mai mearga cu uraniul exploatarea acolo, cand ajungeam la nivelul lu Baita, si se ridicau si ei si scoteau aici, totul secret ati vazut aici e totul secret nu sunt locuinte..."

Alarmant este ca in Romania nu numai minereu uranifer poate ajunge pe mana oricui, ci si informatii teoretic clasificate.

Pitesti, Arges - Institutul Nuclear, unde un alt incident grav s-a petrecut in aceasta vara. Seriviciul Roman de Informatii inca cerceteaza cum a fost posibil sa dispara din arhiva unitatii nucleare 75 de pagini importante aflate in Registrul de evidenţă a secretelor de stat. E vorba de informaţii clasificate, din perioada 1979-2002, "iremediabil pierdute" undeva in acest interval, asa cum au anuntat detinatorii de la Institut. Disparitia a fost semnalata abia in mai 2011, la un inventar minutios, iar SRI a intrat pe fir.

Au disparut printre altele, brevete de invetie, iar unele dintre ele se refereau la fabricarea de bombe. "Propunere de invenţie pentru "Fascicul combustibil nuclear", "Condiţii de probare a pulberii sinterizabile de bioxid de uraniu" sunt cateva dintre ele. Fostul director care a condus Institutul pana in 2000, este acum senator. Vorbeste cu seninatate despre disparitia acestor documente. "Ele erau doar segmente din documente si planuri..."

Erau documente pentru planurile cincinale, dar apartin unor cercetatori pusi sa gaseasca solutii nucleare. Fostul director sustine ca de la Revolutie si pana in 2002 nu a existat o lege privind secretul de stat, iar documentele din subordinea sa puteau fi distruse in timp, nu furate.

Avea totusi o lege importanta, 111/1996 privind controlul activităţii nucleare, care spune ca toate informaţiile despre combustibilul nuclear fac parte din lista "informaţiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare" - adică pot fi folosite la fabricarea de bombe. Adica hartiile erau de siguranta nationala, indiferent ca e vorba de segmente, pasaje si schite, pe care fostul director nu le-a considerat importante.

In fata celor doua incidente, din Bihor si Arges ai zice ca cineva a pus mana intai pe proiecte despre cum sa faci o bomba, ca apoi sa dispara si materialul necesar.

Judetele Alba si Bihor imparteau aceiasi munti, bogati in Uraniu. Pe partea bihoreana, la Baita, mina e in conservare, fiind si cel mai mare depozit de deseuri radioactive de la noi. Zeci de hectare cu galerii si steril puternic radioactiv, pazite romaneste.

Echipa Protv n-a avut voie dincolo de bariera. Localnicii intra insa de cateva ori pe zi sa-si aduca inapoi animalele si pasarile din perimetrul radioactiv.

In alte tari, aceste mine au paza militarizata. La noi, pe trei versanti sunt cel putin 10 galerii loc de scotocit pentru oricine vrea...

In 1954 exploatarile ruseti din Alba se faceau sub paza militara. Minereu din aceleasi mine, poate ajunge acum pe mana oricui. Fostele galerii de uraniu sunt total nemonitorizate. "Nu pot extrage uraniu din ele decat daca au aparatura speciala, e greu..." precizeaza Dorin Adam, director inchideri mine CNU. Dorin Adam s-a ocupat de inchiderile de mine din Compania Nationala a Uraniului. Spune ca doar marile exploatari au ramas in subordinea Companiei Nationale a Uraniului. Incepand cu 2004, aproape toate minele mici au considerate nerentabile, fiind scoase din sfera controlului nuclear, printr-o decizie luata peste noapte la Ministerul Economiei. Si astfel au fost plasate in seama cercetatorilor, pusi sa le pazeasca de vanatorii de minereu de uraniu. Testele de laborator arata ca din minele respective trebuie scoase cantitati mari de roca pentru a obtine uraniu. Autoritatile stau linistite mizand pe comoditatea hotilor, insa nimeni nu i-a in calcul faptul ca ei pot sa scoata tone de roca pentru ca nu-i vede nimeni. "Indiferent cand au fost facute aceste expolatari, inchiderea acestore galerii este atributul statului roman." afirma Ioan Utiu, ecologist.

Daca ar fi sa privim spre autoritati am sta linistiti, insa semnalele specialistilor europeni ne atrag atentia ca traim intr-o tara in care dispartitia materialelor radioactive a devenit un fenomen, despre care ei trag tot mai dese semnale de alarma. Si-n vreme ce oficialii ne recomanda sa nu ne panicam, ei declanseaza anchete peste anchete in incercarea de a opri totusi scurgerile de uraniu din tara noastra.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 20 noiembrie 2011