Cum şi-a revenit Finlanda din infernul retrogradării

La începutul anilor 1990, economia Finlandei a intrat în colaps, ceea ce a determinat retragerea ratingului maxim de către agenţia de evaluare Moody's. A urmat un deceniu de rigoare, de liberalizare forţată a economiei, dar şi de susţinere a inovaţiei tehnologice.

Printre ţările care şi-au recuperat ratingul de triplu A, Finlanda este o referinţă. La începutul anilor 1990, economia acestei ţări nordice s-a prăbuşit brusc. Sfârşitul URSS, pentru care Finlanda a reprezentat o poartă comercială de acces spre vest, a fost prima lovitură, scrie site-ul La Tribune.

Creşterea la nivel european a ratelor dobânzii ca urmare a reunificării Germaniei a ameninţat economia subminată de îndatorarea gospodăriilor şi a sectorului privat. Guvernul finlandez s-a confruntat cu scăderea bruscă a veniturilor (în anul 1991, PIB-ul s-a redus cu 6,5%) şi cu explozia cheltuielilor sociale (rata şomajului a depăşit 18% în 1993).

De aceea a fost nevoie de mai mult pentru a salva sectorul bancar ameninţat de un faliment pe scară largă. Deficitul bugetar a crescut exponenţial. Deşi în 1989 era excedentar, trei ani mai târziu deficitul guvernului central era de 7% din PIB. Datoria publică a crescut de la 10% din PIB în 1990 la mai mult de 70% din PIB în anul 1996.

Guvernele care s-au succedat la putere au avut drept prioritate restabilirea încrederii populaţiei în economie. Un buget de austeritate strict bazat pe reducerea cheltuielilor publice este adoptat de ministrul conservator de finanţe Iiro Viinanen, care desfiinţează secţiuni întregi ale statului bunăstării construit în anii 1960.

Ţara intră în graţiile pieţei în primăvara anului 1995, când noul premier social democrat Paavo Lipponen, a decis să continue şi să intensifice această politică şi să-l păstreze pe Iiro Viinanen. Ratele dobânzii scad rapid, iar bugetul se echilibrează în anul 1997. Finlanda îndeplineşte condiţiile pentru a adopta moneda euro, iar Moody's îi acordă ratingul maxim în 1998.

Reforma fiscală

Dar aceste măsuri bugetare nu explică totul. Guvernul de la Helsinki a liberalizat economia pentru a impulsiona creşterea economică. Inspirat de "distrugerea creatoare" a economistului austriac Schumpeter, statul va abandona sectoarele afectate de criză. Acţionarii s-au orientat către sectoarele economice considerate a avea un potenţial ridicat, iar reforma fiscală a încurajat companiile să investească în activitatea de cercetare. Ajutată de moderarea salarială şi susţinută de sectorul tehnologic al Nokia, economia finlandeză are în prezent una dintre cele mai mari rate de creştere economică din zona euro, ceea ce a asigurat ratingul maxim al ţării.