Topul băncilor din România în funcţie de numărul de POS-uri instalate
Băncile şi-au extins anul trecut reţele de terminale de plată (POS) instalate în magazine, un segment de piaţă dominat de câţiva jucători şi care generează venituri din comisioane de 40 mil. euro pe an, în contextul în care tot mai mulţi clienţi prind gustul plăţii cu cardul.
Cea mai extinsă reţea de POS-uri era deţinută la sfârşitul anului trecut de BRD, a doua bancă locală după active şi care are şi cel mai mare portofoliu de carduri de pe piaţa locală. Banca instalase până la sfârşitul anului trecut circa 24.000 de POS-uri, cu 11% mai mult decât în decembrie 2010.
BCR, banca locală cu cele mai multe active în administrare, avea în decembrie aproape 17.000 de POS-uri, fiind singurul jucător important pe acest segment care şi-a restrâns reţeaua pe parcursul anului trecut. La sfârşitul lui 2010, banca avea 17.800 de POS-uri.
"Noi încercăm să eficientizăm la maximum reţeaua de POS-uri şi avem aparate care, dacă nu au suficiente tranzacţii, sunt mutate în alte locaţii cu vad mai bun", afirmă reprezentanţii BCR.
Grecii de la Alpha Bank au raportat, în schimb, o creştere cu peste 50% a reţelei de POS-uri, de la 2.700 la 4.200 de unităţi.
Creşteri semnificative ale reţelelor au consemnat şi Banca Transilvania (22%, până la 16.500 de unităţi), UniCredit Ţiriac (21%, până la 11.150 de unităţi) şi Raiffeisen Bank (16%, până la 10.700 de unităţi).
Jucători importanţi pe acest segment de piaţă sunt şi turcii de la Credit Europe şi Garanti Bank, cu 10.000 şi respectiv 7.340 de unităţi.
Cele două bănci au avut o strategie agresivă de creştere pe zona cardurilor de credit prin facilităţi de tipul cumpărături în rate fără dobândă şi şi-au extins constant numărul de comercianţi parteneri, unde au instalat terminale POS. Plăţile cu cardul direct în magazin au crescut constant în ultimii ani, tranzacţiile pe acest segment de piaţă fiind de circa 15 miliarde de lei (4,5 mld. euro) pe an, potrivit datelor BNR. Astfel, la un comision de 1-1,2% din valoarea fiecărei tranzacţii, băncile ajung să încaseze anual între 35 şi 40 mil. euro.
Tranzacţiile cu carduri la comercianţi au fost luate în vizor şi de Consiliul Concurenţei, care încearcă să vadă în ce măsură există o înţelegere între bănci în privinţa comisioanelor percepute comercianţilor.
Comercianţii nu pot avea o grilă diferenţiată de preţuri în funcţie de mijlocul de plată, astfel că un comision mare perceput de bănci pentru tranzacţiile la POS se reflectă în preţul plătit de toţi clienţii, indiferent dacă aceştia achită cu cardul sau în numerar.
Ultimele date arată că la sfârşitul lunii septembrie existau peste 115.000 de POS-uri, cu 28% mai mult decât în 2008, când criza începea să-şi facă resimţite efectele şi pe plan local. Rezultă astfel că cele opt bănci care au furnizat ZF date privind numărul de POS-uri deţin împreună o cotă de piaţă cumulată de peste 85%.
Numărul de POS-uri este cu circa 30% mai mare decât numărul total de puncte de vânzare. Mulţi comercianţi din retailul modern au POS-uri de la trei sau patru bănci, în timp ce retailul tradiţional rămâne în mare parte neacoperit.
Comercianţii care au POS-uri de la mai mulţi comercianţi încearcă să-şi eficientizeze astfel costurile, în condiţiile în care o tranzacţie cu un card emis de o bancă la un POS al altei bănci este taxată cu un comision mai mare decât în cazul în care cardul respectiv ar fi trecut printr-un POS al băncii emitente.