Singura termocentrală nouă din ultimii 20 de ani mai are de aşteptat. Petrom ar putea amâna cu jumătate de an punerea în funcţiune a centralei de 500 mil. euro de la Brazi

Autor: Roxana Petrescu 18.01.2012
Petrom, cea mai mare companie din România, ar fi trebuit de anul trecut să pună în funcţiune termocentrala în care a investit 500 de milioane de euro localizată pe platforma rafinăriei Petrobrazi, dar din cauza unor defecţiuni tehnice momentul lansării ar putea fi amânat pentru luna mai.

UPDATE: Petrom: Depunem toate eforturile pentru relansarea testelor finale la centrala de la Brazi

Unitatea de la Brazi, care va consuma anual un miliard de metri cubi de gaze naturale, are o capacitate proiectată de 860 MW, mai mare decât un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă, şi este practic singura investiţie de la zero într-o termo­centrală realizată în România ultimilor 20 de ani.

Potrivit datelor Petrom, centrala ar urma să asigure circa 8% din producţia anuală de energie a României şi poate juca un rol extrem de important în integrarea parcurilor eoliene în sistem, investiţii cunoscute pentru caracterul variabil al producţiei.

O problemă

Construcţia acestui proiect mamut a început la jumătatea anului 2009, intrarea în funcţiune fiind programată pentru finalul anului trecut. O defecţiune tehnică a dat însă peste cap planurile Petrom, aşa că producătorul de petrol şi gaze ar putea să-i dea drumul investiţiei de la Brazi abia în luna mai.

"Cel mai probabil, vor începe probele în luna martie, iar punerea în funcţiune va avea loc în mai din cauza unor defecţiuni", explică surse din sistemul energetic. Potrivit acestora, în timpul unor manevre, în instalaţiile noi ale centralei a intrat o anumită cantitate de apă, aşa că respectivele echipamente a trebuit demontate, curăţate şi puse din nou la locul lor. Cele mai importante echipamente pentru această investiţie au fost cumpărate de la americanii de la General Electric.

Reprezentanţii companiei nu au comentat această informaţie până la închiderea ediţiei.

Încă o problemă

Aceasta nu ar fi singura problemă cu care Petrom s-a confruntat în ceea ce priveşte centrala de la Brazi. Încă de la începutul anului trecut, Ministerul Economiei, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) au emis un ordin comun prin care compania a fost obligată să formeze un coş cu gaze pentru orice altă activitate care nu este direct legată de operaţiunile petroliere. În mod normal, orice consumator din România este alimentat cu un coş de gaze format din gaze din producţie internă şi din impor­turi din Rusia, care sunt acum de trei ori mai scumpe faţă de cele produse în România. Cum centrala de la Brazi era considerată ca fiind un punct de lucru, până la emi­terea ordinului amintit mai sus, ea putea fi ali­men­tată doar cu gaze din producţia internă. După emiterea or­dinului, Petrom a fost nevoită să importe gaze pentru cen­trala de la Brazi, ceea ce, potrivit calculelor ZF, ba­za­te pe consumul de gaze al centralei şi pe preţul ga­zelor din import şi al celor din producţia internă, ar putea în­sem­na costuri suplimentare de 100 mil. dolari.

O decizie luată în vremuri bune

Decizia Petrom de a investi în centrala de la Brazi a fost luată în 2007, perioadă în care nimeni nu bănuia izbucnirea crizei financiare globale. În 2008, România înregistra cel mai mare consum de energie din ultimii 20 de ani.

Cu toate acestea însă, investiţia Petrom şi-ar găsi loc în piaţă mai ales ţinând cont de numeroasele proiecte eoliene care cer capacităţi de rezervă, dar şi de vechimea parcului de producţie de energie din România. Potrivit Stra­tegiei energetice 2011-2035, circa 80% din termo­cen­tralele din România au durata de viaţă depăşită, întreg sectorul având nevoie de 40 de miliarde de euro pentru a se putea pune pe picioare după 20 de ani de lipsă de investiţii.