Puterea vrea discuţii, dar nu cedează. Opoziţia are o revendicare majoră: demisia Guvernului

Un miting uriaş ar urma să se desfăşoare astăzi în Bu­cureşti, la chemarea Uniunii Social-Liberale (PSD, PNL şi PC), separat de manifestaţiile din Piaţa Universităţii care au continuat aseară pentru a şasea zi consecutiv.

Parlamentul se va reuni săptămâna viitoare în sesiune extraordinară pentru a examina situaţia, însă Legislativul are prea puţine soluţii la dispoziţie pentru a dezamorsa tensiunile.

Întâlnirea de ieri dintre putere şi opoziţie nu s-a soldat cu rezultate concrete, în con­diţiile în care USL a venit cu cereri maximale - demisia Guvernului şi instalarea unui cabinet de tehnocraţi care să organizeze alegeri anticipate.

Vreme de două zile premierul Emil Boc şi partidul pe care îl conduce, PDL, au încercat un dialog - marţi cu sindicatele şi patronatele, iar ieri cu partidele de opoziţie. Însă multe organizaţii neguvernamentale şi sindicale au declinat invitaţia pe conside­rentul că oferta este falsă.

Dar ce ar putea oferi, de fapt, Guvernul? Marţi premierul a fost categoric: nu putem oferi majorări de salarii şi pensii; tot ce putem asigura este un mediu economic stabil.

"Nu ne-am înţeles pe nimic", avea să afirme, după întâlnirea cu premierul, şeful social-democraţilor, Victor Ponta, în vreme ce Crin Antonescu, preşedintele PNL, a anunţat că cererea opoziţiei, anume ca Guvernul să fie demis, va fi reluată în timpul sesiunii extraordinare de săptămâna viitoare.

Câte ceva, la nivel de intenţii, s-a degajat, totuşi, în urma discuţiilor putere-opoziţie.

Cele două părţi au convenit crearea unui Consiliu de dialog economic care să reunească experţi din ambele tabere. Acesta ar urma să caute soluţii pentru impulsionarea economiei şi pentru crearea de noi locuri de muncă. Guvernul s-a arătat dispus să vină regulat în faţa Parlamentului şi să dea raportul. Legislativul ar putea institui o aşa-numită "oră a Guvernului" în care acesta să dea explicaţiile cerute de parlamentari.

În privinţa demisiei Guvernului, pre­mierul a susţinut că această decizie ţine de voinţa Parlamentului, dar, potrivit calculelor sale, organizarea lor ar dura şase luni şi nu are rost să le organizezi, aşadar, doar cu două luni înaintea celor la termen, în toamnă.

În replică, liderul PNL a admis că procedura de declanşare a alegerilor antici­pate este destul de complicată, dar poate dura, dacă există voinţă, spune el, până în martie şi nu până în septembrie, cum susţine coaliţia.

Pentru organizarea anticipatelor este nevoie de dizolvarea Parlamentului, dar, procedural, acesta este dizolvat dacă nu acordă votul de învestitură Guvernului de două ori consecutiv într-un termen de 60 de zile, ceea ce presupune oricum ca actualul Guvern să fi demisionat deja. Sigur, din punct de vedere politic, nu ar fi imposibil ca Parlamentul să se dizolve din propria-i voinţă, dar acest lucru presupune existenţa unui acord politic.

"Dacă puterea înţelege că soluţia constă în alegeri anticipate, dacă reuşeşte să vadă dincolo de interesele sale de a se crampona, că soluţia cu adevărat democratică e soluţia alegerilor anticipate, atunci toate aceste proceduri complicate şi durabile, nu până în septembrie, cum spun dânşii, ci până pe la sfârşitul lunii martie, sunt de evitat", susţine Antonescu.

Comasarea alegerilor - suspansul se prelungeşte

Opoziţia a mai cerut Guvernului să renunţe la legea de comasare a alegerilor locale cu cele generale, decisă luna trecută. Curtea Constituţională a amânat ieri luarea unei decizii la sesizarea de neconstitu­ţionalitate a acestei legi, sesizare depusă de USL. Decizia ar urma să se ia la 25 ianuarie, dar motivarea de amânare este interesantă. Curtea vrea să vadă impactul financiar al legii, dar cererea este inedită pentru că o lege nu poate fi constituţională sau neconstituţio­nală în funcţie de impactul ei financiar, ea corespunde sau nu textelor constituţionale şi atât.

În orice caz, decizia este una cu impact, o decizie de neconstituţionalitate a unui act atât de controversat putând avea implicaţii majore asupra credibilităţii Guvernului.

De cealaltă parte, dacă Curtea dă dreptate Guvernului, opoziţia ar putea-o acuza de partizanat politic, cum s-a întâmplat şi ieri când amânarea deciziei fost catalogată de unii dintre membrii USL drept un act de frică întrucât ea s-ar fi pliat peste protestele din stradă.

USL argumentează că, dacă consti­tuţionaliştii dau dreptate Guvernului, atunci creează un precedent periculos întrucât oricine poate veni mai apoi să amâne alegeri sau să modifice structura mandatelor aleşilor, după bunul plac.

Întâlnirea de ieri putere-opoziţie a fost mai degrabă o "poziţionare." Cel puţin aşa susţine liderul grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, grup care susţine Guvernul. "Astăzi a avut loc o primă discuţie între partidele parlamentare, a fost mai degrabă o poziţionare decât o discuţie de substanţă. Va fi, probabil, urmată de o discuţie de substanţă care are un singur scop: să detensioneze situaţia politică şi, eventual, să găsească soluţii economice mai bune."

Până a se găsi soluţiile invocate de Pambuccian, opoziţia pregăteşte un marş şi un miting masive care probabil vor bloca pentru câteva ore partea de nord a Bucureştiului. Marşul va începe la ora 16.00 şi va pleca de la Arcul de Triumf spre centru. Din ţară, structurile locale ale opoziţiei au anunţat că mii de oameni vor veni spre Bucureşti. De pildă, de la Constanţa vor veni 2.000 de oameni, din Vrancea 500, din Hunedoara 650 sau din Sibiu 300.

Un alt miting a fost anunţat pe 24 ianuarie de sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate.

Socialiştii europeni, de partea protestatarilor

Protestele din România au ajuns şi pe masa Parlamentului European.

Hannes Swoboda, noul lider al Grupului Socialiştilor şi Democraţilor europeni (S&D), afirmă, citat de Mediafax, că susţine manifestaţiile din România împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi Guvernului.

Referindu-se la situaţia din România, Hannes Swoboda, noul lider al Grupului Socialiştilor şi Democraţilor, a declarat într-un comunicat: "Vreau să îmi exprim preo­cuparea serioasă în legătură cu comporta­mentul din ce în ce mai nedemocratic al regimului politic de la Bucureşti. Preşe­dintele a evitat în mai multe rânduri Parlamentul, exercitându-şi atribuţiile la limitele Constituţiei".

"Îi susţinem în totalitate pe colegii noştri socialişti din România. Suntem alături de poporul român, iar orice manevră care constituie o îndepărtare de la sistemul democratic bazat pe deplina participare (...) este inacceptabilă".

"România nu este singura ţară în care observăm tendinţe de erodare a drepturilor şi procedurilor democratice. Recentele evoluţii din Ungaria şi Bulgaria evidenţiază aceste tendinţe spre dreapta şi populism. Evoluţiile din România sunt excese de autoritate, inacceptabile în Uniunea Europeană. Poporul român trebuie să aibă dreptul să protesteze în mod liber. În numele Grupului Socialiştilor şi Democraţilor, pot spune că facem toate demersurile necesare pentru susţinerea partenerilor social-democraţi în lupta pentru drepturile cetăţenilor lor în întreaga Europă", încheie Swoboda.

Schulz: Recomand Guvernului român să îi ia foarte în serios pe protestatari, sunt fără speranţă

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat ieri la Strasbourg că recomandă Guvernului român să ia în serios revendicările protestatarilor care au ieşit în stradă în ultimele zile.

Întrebat dacă situaţia politică din România ar putea face subiectul unei discuţii în Parlamentul European, aşa cum este cazul Ungariei, Schulz a răspuns: "Este devreme pentru a mă pronunţa, dar am văzut în ultimele zile mişcări enorme în ţară şi recomandarea mea pentru guvernele din toate ţările, dar pentru România în special, (...) este să îi ia foarte în serios pe acei oameni care sunt cu adevărat în stradă, pentru că sunt oameni care nu mai au speranţă pentru viitor. Iar oamenii fără speranţă pentru copiii lor merită să fie luaţi în serios şi recomand tuturor acţiuni economice urgente pentru a îmbunătăţi traiul de zi cu zi. Oamenii din stradă nu sunt interesaţi de dezbaterile noastre instituţionale, ci de viitorul copiilor lor".

Preşedintele Parlamentului European a avertizat, totodată, însă fără a face referire expresă la România, asupra retoricilor xenofobe şi rasiste de identificare a unor aşa-zişi ţapi ispăşitori, mesaje care constituie, în combinaţie cu lipsurile economice specifice unor crize, cel mai mare pericol pentru democraţie.

Social democratul german Martin Schulz a fost ales, marţi, preşedinte al Parlamentului European, el fiind votat de 387 dintre deputaţii europeni.