Hedda Gabler: privire prin gaura cheii/ de Radu Constantinescu

După cinci săptămâni de repetiţii, "Barcelona" scenei româneşti, cum îşi laudă "antrenorul" Andrei Şerban "jucătorii" de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj Napoca, a ieşit pe scenă cu spectacolul Hedda Gabler de Henrik Ibsen. Mai întâi, în patru avanpremiere cu public, urmate marţi, 24 ianuarie, de premiera propriu zisă.

"Spectacolul trebuie să se obişnuiască cu publicul până când devine rotund, până când oamenii de pe scenă şi oamenii din sală comunică, până când vorbesc aceeaşi limbă", a explicat regizorul această opţiune la conferinţa de presă de săptămâna trecută. De fapt, Andrei Şerban şi-a făcut un obicei din a preceda premierele oficiale cu repetiţii pentru spectatori. "Am învăţat asta de la Peter Brook, în perioada în care am lucrat cu el. Înainte de a juca spectacolul pentru publicul mare, avizat, juca pentru copii, care nu au o reacţie culturală atunci când se uită pe scenă. Dacă nu le place, încep să se agite, se gâdilă, se înghiontesc, nu sunt politicoşi", explică Şerban, care merge chiar mai departe decât magistrul său. L-am urmărit la o reprezentaie cu "Strigăte şi şoapte", montată pe aceeaşi scenă. După premieră, aflându-se în sală alături de spectatori, le urmărea îndeaproape reacţiile pentru a vedea dacă mai are de lucrat pe text.

Andrei Şerban se află la a treia colaborare cu Teatrul Maghiar de Stat clujean, precedentele fiind "Unchiul Vania", respectiv "Strigăte şi şoapte", ambele cu numeroase premii şi nominalizări, ambele des invitate în festivaluri naţionale sau internaţionale. De data acesta, regizorul s-a oprit asupra unei piese care de multă vreme nu a mai fost montată în România: "HeddaGabler" (scrisă în 1890; premiera în 1891) de Henrik Ibsen (1828-1906). Întrebat fiind de ce a ales acest text, regizorul a spus: "Când aleg o piesă, acţionez instinctiv, încă nu pot explica ce mi-a atras atenţia; înţeleg abia în timpul repetiţiilor, împreună cu actorii. Iar în seara premierei mă întreb dacă am înţeles bine sau nu ".

În viziunea lui Andrei Şerban, spectacolul "nu e despre un Iago feminin", ci despre umanitate, despre imoralitate, o satiră tragicomică a unei societăţi fără idealuri, lipsită de dragoste. "Hedda Gabler este o comedie tragică, notează regizorul în caietul program. E clar că piesapoate fi jucată pe mai multe niveluri şi dacă am desluşit câteva înseamnă că nu am muncit degeaba". Cheia înţelegerii sale ne-a fost dezvăluită tot de regizor: "În sala studio, mai intimă, spectatorii fac parte din salonul Heddei, ca nişte invitaţi care se uită prin gaura cheii: astfel îi izbeşte mai puternic umorul nebun din acest text antiburghez publicat la sfârşitul secolului al XIX-lea".

Andrei Şerban a pus în scenă textul lui Ibsen cam cu aceeaşi echipă cu care a colaborat şi la celelalte două spectacole de la TMS Cluj. "E ca într-o familie" a glumit el la amintita conferinţă de presă. Şi iată ce spun câţiva din membrii "familiei":

Carmencita Brojboiu, creatoarea decorului şi costumelor: Munca cu Andrei Şerban este o experienţă înfricoşător de grea şi frumoasă în aceeaşi timp,…este ca "un bilet doar dus", unde la pornire încă nu ştii unde o să ajungi. Lucrăm cu ochii închişi, însă cu sufletul şi sinceritatea artistică deschise.

Imola Kézdi, interpreta Heddei Gabler: Acesta este teatrul pentru care am ales profesia de actor.

Enikő Györgyjakab: Parcă am fi avut ochii legaţi, am urmat instictiv instrucţiunile regizorului, pe care la început nu le înţelegeam, dar am avut încredere în el şi acum îi sunt recunoscătoare pentru faptul că a cerut de la mine lucruri la care niciodată nu m-aş fi gândit.

Din distribuţie fac parte Imola Kezdi (Hedda Gabler), Bogdan Zsolt (Jorgen Tesman), Hathazi Andras (Judecătorul Brack), Eniko Gyorgyjakab, Petho Aniko, Szucs Ervin, Varga Csilla, Csutak Reka, Biro Jozsef .