Opinie Bogdan Ion: Nu ne putem permite să nu sprijinim antreprenorii

Autor: Bogdan Ion 31.01.2012

Comunitatea de afaceri internaţională pare că priveşte harta lumii cu ochiul drept. Se vorbeşte despre deplasarea către Orient a potenţialului economic şi despre piaţa reprezentată de nou apăruta clasă de mijloc, mai săracă decât cea vestică, dar cu venituri în creştere şi apetenţă pentru consum. Africa va fi o surpriză plăcută în privinţa creşterii, după China şi India. Europenii se pregătesc pentru "more with less" - adaptarea la un ritm modest de consum la nivel european.

Unde se plasează România, în condiţiile în care n-a ajuns la nivelul de dezvoltare al mai occidentalelor economii, nu mai poate asigura creşterea bazată pe forţa de muncă ieftină a celor plasate la est şi este legată semnificativ de exportul în ţările europene şi de capitalul străin investit pentru realizarea acestuia? Mai mult decât atât, cum putem răspunde provocării generate de criza economică europeană care afectează exporturile şi reducerii semnificative a investiţiilor străine directe?

Până acum, atenţia a fost concentrată pe atragerea marilor investitori ca surse de capital şi know-how, buni plătitori de taxe, angajatori semnificativi. Politica s-a demonstrat viabilă şi poate fi în continuare la fel, în măsura în care infrastructura va răspunde eficienţei necesare, reglementările vor fi stabile şi mediul de afaceri predictibil. Aceste 3 direcţii sunt promovate însă şi de alte economii în căutarea de capital.

Nu am valorificat însă suficient potenţialul de creştere intern, prin asigurarea acelei combinaţii de stimuli care să dea curajul antreprenorilor locali să dezvolte produse pentru piaţa internă (scăderea dependenţei de importuri) şi, ulterior, pentru piaţa externă - acolo unde produsele şi serviciile locale îşi dovedesc competitivitatea. Crearea de noi locuri de muncă este cheia unei stabilităţi după care tânjesc şi ţările dezvoltate şi cele în evoluţie, iar întreprinderile mici şi mijlocii înfiinţate de antreprenorii locali pot face diferenţa în această privinţă.

Antreprenorii sunt principala sursă de creştere

În 2011, companiile mici şi mijlocii din România produceau aproximativ 45% din PIB, faţă de 55-60% media din Europa (CNPIMMR, Carta albă a IMM). Obiectivul european cuprins în strategia de la Lisabona, de a ajunge la 75% din populaţie angajată în cadrul IMM, până în 2020, subliniază în plus importanţa dezvoltării antreprenoriatului ca politică economică.

În această dispută globală pentru resurse şi locuri în piaţă, antreprenorul are nevoie de sprijin pentru a-şi îndeplini misiunea. Un mediu favorabil înseamnă un întreg pachet de măsuri coordonate care ar putea contribui la generarea de inovaţie şi locuri de muncă. Aceste măsuri reprezintă miza anului 2012.

Antreprenorii au traversat cu dificultate anii de criză, iar posibila reducere a surselor de finanţare disponibile -nici suficiente şi nici foarte diverse - creează şi mai multe incertitudini.

În programul pe care îl dezvoltăm în cadrul Ernst & Young de peste 10 ani, am lucrat cu antreprenori din toate Uniunea Europeană ca şi din ţările emergente din G20. În 'barometrul de opinie al antreprenorilor' rezultat se arată că problemele sunt asemănătoare, unele dintre soluţiile pentru rezolvarea acestora fiind legate de încurajarea spiritului antreprenorial, introducerea antreprenoriatului în sistemul de educatie, încurajarea celor care investesc în afacerile de tip start-up, stimularea inovaţiei şi a asociaţiilor de antreprenori care trebuie să se co-ordoneze mai bine cu autorităţile şi sistemul educaţional.

O concluzie a acestui studiu este că măsurile de dezvoltare a antreprenoriatului ţin atât de antreprenori în măsura în care ei identifică oportunităţile existente, cred în afacerile pe care le dezvoltă şi acţionează ca o forţă a schimbării, dar şi de către guverne în sensul sprijinirii iniţiativelor acestora.

România ar trebui să adopte cu prioritate politici pentru a-şi susţine anterprenorii. Câteva exemple :

1. Stimularea inovaţiei şi susţinerea unor mecanisme de finanţare a firmelor aflate în faza de 'start-up'. Stimulii pot fi de natură fiscală - pentru a-i sprijini pe cei care investesc ('business angels') în proiectele aflate la început de drum - acestea implicând un risc relativ ridicat al investiţiei.

2. Extinderea şi diversificarea schemelor de garantare pentru finanţarea acestor proiecte prin sprijinul statului.

3. Susţinerea inovaţiei prin crearea unor fonduri de investiţii destinate firmelor care inovează. Fondul FCPI (Fonds Commun de Placement dans l'innovation) a fost creat în Franţa în 1997 pentru a direcţiona resursele persoanelor interesate către societăţi nou înfiinţate şi societăţi activând în domeniul inovaţiei. Investitorii obţin facilităţi fiscale legate de investiţia făcută şi scutirea de impozite la vânzarea respectivei investiţii, în măsura în care aceasta este deţinută pentru o perioadă mai mare de 5 ani.

Alte măsuri :

4. Sprijinirea într-o mai mare măsură a realizării unor dosare de finanţare şi crearea unui mediu încurajator pentru cei care au incertitudini în privinţa primilor paşi, chiar dacă au ideile potrivite. Birouri de asistenţă pentru antreprenori, servicii co-finanţate pentru funcţii suport - financiar-contabil şi juridic pentru o perioadă de graţie, sunt alte măsuri care ar putea încuraja pe cei care doresc să îşi deschidă o afacere.

5. Educaţia antreprenorială inclusă sistematic în programa de studii, de la ultimii ani de liceu, până la facultate este o direcţie pe termen mediu şi lung, dar care asigură că mecanismul social funcţionează şi în viitor, pentru a genera inovaţie şi competitivitate.

Bogdan Ion este CEO al companiei de audit şi consultanţă Ernst & Young România