Infrastructură, tineri educaţi şi un brand de ţară mai bun. Singura alinare pentru afaceri? Stabilitatea cursului de schimb

Autor: Roxana Petrescu 02.02.2012
Adrian şi Corneliu Bodea sunt doi fraţi care la începutul anilor '90 au pus pe picioare o firmă specializată în aplicaţii industriale, Adrem Invest, un domeniu deloc prietenos mai ales în acea perioadă care a însemnat colapsul pentru o bună parte a industriei româneşti.


Adrian şi Corneliu Bodea sunt doi fraţi care la începutul anilor '90 au pus pe picioare o firmă specializată în aplicaţii industriale, Adrem Invest, un domeniu deloc prietenos mai ales în acea perioadă care a însemnat colapsul pentru o bună parte a industriei româneşti. "O să muriţi după două săptămâni", le spuneau la acel moment avocaţii, dar compania s-a încăpăţânat să reziste şi să ajungă la afaceri de 30 mil. euro şi 730 de angajaţi, anii de criză fiind şi cei care au adus cea mai mare creştere companiei. Bugetul este făcut pentru 2012 tot pe creştere, dar cei doi antreprenori spun că le-ar merge mai bine dacă infrastructura ar fi pusă la punct, dacă de pe băncile facultăţilor nu ar ieşi doar tineri cu diplome, ci tineri cu nişte cunoştinţe solide şi dacă Ro­mânia ar avea o imagine mai bună în exterior.

"Cel mai impor­tant lucru pentru noi este să se termine cu infrastructura asta odată. Asta ne omoară. Plătim lunar două milioane de lei taxe la stat, este mai mult decât luăm noi din firmă, şi este împovărător. Poate că am vrea mai mult de banii aceştia. Infrastructură şi educaţie, asta ne trebuie. Noi depindem în afacerea noastră foarte mult de profilul profesional al oamenilor şi vedem din ce în ce mai multe diplome, dar din ce în ce mai puţine cunoştinţe", spune Adrian Bodea, preşedintele Adrem Invest.

Reputaţia strică afacerea

Deşi aproape 25% din afacerile companiei, care anul trecut au ajuns la circa 120 de milioane de lei (circa 30 mil. euro), cu 60% mai mari faţă de 2010, vin din contractele încheiate pe pieţe externe, Adrian Bodea spune că România mai are de lucrat la brandul de ţară, multe dintre statele europene fiind reticente în a lucra cu firme locale. Nu acelaşi lucru se întâmplă însă pe pieţe precum SUA, China sau Orientul Mijlociu.

"Dacă te duci în SUA nu există percepţii negative despre România, în Europa da. Suntem cunoscuţi pentru abilităţile de a construi, de exemplu hale industriale, dar nu pentru tehnologie sau auto­matizări. Este păcat pentru că faţa economică a României s-a schimbat substanţial în ultimii ani pe plan intern, dar luptăm încă cu acest brand de ţară negativ. Echilibrul este dat de pieţe precum China, unde de altfel s-a şi mutat producţia industrială", explică Adrian Bodea.

În ciuda acestor neajunsuri la care autorităţile din România mai au de lucru, preşedintele Adrem Invest spune că au fost şi lucruri bune care s-au făcut şi care i-au ajutat pe antreprenori, unul dintre cele mai importante fiind stabilitatea cursului de schimb în perioada crizei.

"Statul român a făcut ceva pentru antreprenori. Am beneficiat de un curs de schimb stabil în aceşti ani de criză, ceea ce a fost mare lucru. Am avut ani în care am pierdut profitul tocmai din cauza instabilităţii valutare", a mai spus Bodea.

Criză pentru unii, oportunitate pentru alţii

Beneficiind de stabilitatea cursului de schimb, dar mai ales de oportunităţile oferite de criză, businessul Adrem Invest a crescut în perioada 2008-2011 de la 27,3 milioane de lei la peste 120 de milioane de lei şi de la 73 de angajaţi la circa 730, urmând ca la finalul acestui an să ajungă la 800 de salariaţi. Pilonii majori de creştere au fost contractele câştigate cu giganţii CEZ (Cehia) şi E.ON (Germania) pentru citirea şi mon­tarea contoarelor de energie, respectiv gaze naturale.

"Externalizarea serviciilor de către CEZ şi E.ON a fost o consecinţă a crizei, a fost pasarea unui risc în afara companiei, dar care a însemnat o oportunitate pentru noi", explică la rândul său Corneliu Bodea, vicepreşedintele Adrem Invest.

Pentru anul acesta, planurile sunt făcute tot pe creştere, pe un ritm mai mic, dar tot de două cifre. "Ne-am făcut bugetul în proporţie de 80% pe con­tractele deja semnate", spune Adrian Bodea.

O centrală pe lemne

Dincolo de domeniul aplicaţiilor industriale, cei doi antreprenori au anunţat încă de anul trecut demararea unui proiect de peste 60 de milioane de euro într-o centrală de producere a energiei electrice şi termice la Suceava, într-un consorţiu format din compania Termica Suceava şi consiliul local. Statul vine cu terenul şi cu câteva echipamente, iar Adrem Invest va veni cu banii, compania urmând de altfel să fie şi proprietarul noii centrale. Energia termică produsă va merge spre oraş, iar cea electrică va fi vândută de Adrem Invest pe piaţa liberă.

Reprezentanţii Adrem Invest spun că sunt într-o oarecare întârziere cu planurile, în contextul în care lucrările trebuia demarate în februarie anul acesta, unul dintre motive fiind schimbările de ordin tehnic intervenite. Astfel dacă iniţial centrala trebuia să aibă şi un grup pe gaze, acum au decis ca întreaga unitate să funcţioneze exlcusiv pe biomasă (lemn şi alte culturi enegretice - n. red.). Circa 20% din valoarea investiţiei va fi asigurată din fondurile proprii ale Adrem Invest, iar restul va fi finanţare externă.

"Suntem în curs de semnare a contractului de finanţare. Trebuia să începem în februarie, dar nu vom începe mai devreme de aprilie pentru că încă se lucrează la conceptul tehnic. La finalul lunii mai credem că vom semna contractul de finanţare, iar în 2013 proiectul ar trebui finalizat", a mai precizat Bodea.

Strategii pe termen lung? O pierdere de timp

Acesta nu este singurul proiect pe care cei doi fraţi îl au în vedere pe zona de energii regenerabile, energia solară fiind un alt domeniu de interes.

"Avem în derulare două studii de fezabilitate pentru proiecte solare de peste 10 MW. Pe acestea inten­ţionăm să le vindem", au mai precizat reprezentanţii Adrem Invest.

În ceea ce priveşte strategiile de dezvoltare pe termen lung, Adrian Bodea spune că în contextul actual şi mai ales pentru o companie de talie mică sau medie acestea sunt aproape imposibil de făcut.

"Până acum trei ani puteai să faci o strategie pe termen lung, dar acum este o pierdere de timp din cauza situaţiei macroeconomice şi politice. O companie mică sau medie poate cel mult să-şi facă o strategie de reacţie, să aibă scenarii pentru cât mai multe situaţii, pentru că nu ea este cea care declaşează tendinţele", a conchis Adrian Bodea.