Promisiunile nu ţin de cald: Proiectele de sute de milioane de euro în creşterea depozitelor de gaze au rămas pe hârtie
Depozitele de înmagazinare a gazelor naturale alături de posibilitatea de a extrage cât mai mult din ele atunci când temperaturile o cer sunt doi factori care ar fi putut contribui la diminuarea facturii pentru importul de gaze ruseşti pe care România trebuie să o suporte în aceste zile de ger siberian.
Promisiuni de 500 de milioane de dolari pentru mărirea depozitelor au rămas însă doar pe hârtie, aşă că România, deşi produce şi scoate gaze din stocuri la capacitate maximă, este nevoită să importe gaze scumpe pentru a face faţă cererii record.
În ceea ce priveşte sistemul de transport al gazelor naturale, Strategia energetică a României pentru perioada 2011-2035 arată că 69% din lungimea totală a conductelor au durată normată de funcţionare depăşită.
Din totalul staţiilor de reglare şi măsurare, aproximativ 27% sunt în funcţiune de peste 25 de ani. Reţelele de distribuţie a gazelor naturale sunt caracterizate prin gradul ridicat de uzură al conductelor şi branşamentelor, circa 40% având durata normată depăşită, deşi ele au fost privatizate. Nici reprezentanţii Romgaz şi nici cei ai Transgaz nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.
Ministerul Economiei a anunţat ieri că pe data de 31 ianuarie consumul de gaze a ajuns la 71,5 milioane de metri cubi, mai mult faţă de cei 70 de milioane de metri cubi pe care le estimase iniţial, nivelul fiind maximul acestei perioade caracterizată prin temperaturi extrem de scăzute.
"Cantităţile au provenit din următoarele surse: producţie internă 31 milioane metri cubi, extracţie din depozite 23 milioane metri cubi, importuri 17,5 milioane de metri cubi. Facem precizarea că producţia internă şi extracţia din depozite sunt la valorile maxime permise din punct de vedere tehnic, astfel încât completarea consumului se face din import. În cursul zilei de astăzi (ieri - n.red.), alimentarea cu gaze naturale s-a desfăşurat în întreaga ţară fără probleme deosebite. Presiunile în Sistemul Naţional de Transport au valori normale. Pentru următoarele zile sunt asigurate sursele necesare de gaze naturale, astfel încât alimentarea consumatorilor să se deruleze fără sincope", au precizat reprezentanţii Ministerului Economiei.
De la un consum zilnic de 57,5 milioane de metri cubi la jumătatea lunii ianuarie, România a ajuns acum la peste 70 de milioane metri cubi, toată diferenţa venind din importuri.
Factura codului portocaliu pentru cinci zile de ger, în perioada 30 ianuarie - 3 februarie, se ridică astfel la 30 de milioane de dolari, adică 6 milioane de dolari zilnic. Importurile ar fi fost însă mai mici dacă toate planurile anunţate în ultimii ani privind creşterea capacităţii de înmagazinare şi a puterii de extracţie nu ar fi rămas doar la nivel declarativ.
La începutul anului 2008, Romgaz, companie care asigură jumătate din producţia internă de gaze naturale, anunţa investiţii de 500 de milioane de dolari pentru creşterea capacităţii de înmagazinare cu 40% până 2012.
Astfel, de la o capacitate de înmagazinare de circa 2,8 miliarde de metri cubi, anul acesta România trebuia să ajungă la o capacitate de 3,9 miliarde de metri cubi. Bilanţul anilor 2008-2011 strict pentru această componentă arată că nu s-a făcut nimic, capacităţile rămânând constante, realizarea proiectelor fiind mutată pentru anul 2016.
Depozitele de înmagazinare a gazelor naturale sunt Bilciureşti (judeţul Dâmboviţa) cu o capacitate de 1.130 de milioane de metri cubi, Sărmăşel (judeţul Mureş), cu o capacitate de 700 de milioane de metri cubi, Urziceni (judeţul Ialomiţa), unde se pot stoca 250 de milioane de metri cubi de gaze, Cetate (judeţul Dolj), cu o capacitate de 200 de milioane de metri cubi, Gherceşti (judeţul Dolj), cu 150 de milioane de metri cubi şi Bălăceanca (judeşul Ilfov), în care se pot stoca 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale.
Importanţa acestor depozite s-a văzut mai ales în iarna anului 2009, când România a rămas fără importurile de gaze din Rusia, gazele extrase din ele acoperind între 35 şi 41% din necesarul de gaze în acel moment.
Acum, peste 43% din consumul de gaze este asigurat tot prin intermediul depozitelor.
În ciuda acestui lucru, în perioada 2008-2011 capacitatea acestor depozite a rămas nemodificată. Acum planurile s-au mutat pentru anii următori.
La depozitul Bilciureşti se doreşte o creştere a capacităţii de livrare zilnică cu 30% până în 2013. La depozitul Urziceni se urmăreşte o creştere a capacităţii de la 250 de milioane de metri cubi la 360 de milioane de metri cubi până în anul 2016. La depozitul Sărmăşel se doreşte o creştere a capacităţii depozitului de la 700 de milioane de metri cubi la 900 de milioane de metri cubi.
În ceea ce priveşte creşterea flexibilităţii la extracţia gazelor din depozite, site-ul Romgaz arată că unul dintre obiectivele companiei este acela de a ajunge de la un nivel de 22 de milioane de metri cubi pe zi la 30 de milioane de metri cubi pe zi.