Finanţele continuă să se finanţeze mai ieftin în lei: randament de 6,79% la trei ani

Ministerul Finanţelor a redeschis ieri o emi­siune de obligaţiuni de stat pe trei ani ob­ţinând un randament de 6,79%, în scă­dere cu jumătate de punct procentual com­pa­rativ cu nivelul de la lansarea emisiunii pe 11 aprilie.

Statul reuşeşte astfel să menţină ten­dinţa de scădere a costurilor de finanţare de pe piaţa locală, tendinţă susţinută de semnalele BNR de reducere succesivă a dobânzii-cheie şi de injecţiile constante de lichiditate făcute de aceasta pe piaţa interbancară. Finanţele au împrumutat ieri peste 1,3 mi­liarde de lei, suma fiind cu circa 74% mai mare faţă de cea programată. Continuă astfel politica de atragere a unor sume peste nivelurile din prospectele de emisiune, pe seama trendului descendent al dobânzilor. În ianuarie, Ministerul Finanţelor a strâns de pe piaţa locală circa 10 mld. lei, mai mult decât dublul volumului plani­fi­cat. Pentru februarie au fost programate li­citaţii de titluri de stat de 5 mld. lei (1,16 mld. euro). Decizia de ieri a BNR de reducere a do­bân­zii-cheie cu încă jumătate de punct pro­cen­tual, până la 5,5% pe an, era deja luată în con­siderare de piaţă, însă întăreşte direcţia des­cendentă a dobânzilor de pe piaţa monetară. Chiar şi la noul nivel al dobânzii-cheie, rata ROBOR la 3 luni de pe piaţa inter­bancară se află la un nivel in­fe­rior, reflectând o situaţie con­fortabilă a lichidităţii. Deşi cel puţin apa­rent Ministerul Finan­ţe­lor poate ridica bani fără pro­bleme de pe piaţa in­ternă, inclusiv la sca­denţe mai lungi (luna aceas­ta este programată o licitaţie de obli­ga­ţiuni în lei pe 15 ani), marţi a emis obliga­ţiuni pe 10 ani de 1,5 mld. dolari pe Wall Street, la un randament de 6,875%. Majoritatea comentatorilor consideră că pri­ma de circa 0,6 puncte pro­centuale oferită in­ves­titorilor de către Mi­nis­terul Finanţelor este re­zonabilă pentru o emi­siu­ne de intrare pe piaţa ame­ricană care se vrea a fi bază pentru mai multe emi­siuni ulterioare, însă exis­tă analişti care contestă decizia Finan­ţe­lor de a se împrumuta la acest cost, invocând o dobândă echivalentă în lei de 9,5%, cu pes­te două puncte mai mare decât dobânda la care au fost emise ultimele obligaţiuni în lei pe 10 ani. De asemenea, este acuzată de­cizia de asu­mare a unei expuneri faţă de do­la­rul ame­rican, vulnerabilitatea faţă de os­ci­la­ţiile de curs de schimb fiind asimilate celei va­labile în cazul împrumuturilor în franci elveţieni. Dacă statul reuşeşte să profite de aceas­tă conjunctură pentru a-şi reduce costurile cu refinanţarea datoriei publice, scăderile de do­bânzi ajung mai greu la clienţii neguver­na­mentali ai băncilor. Unele instituţii de cre­dit au operat de la începutul anului chiar ma­jorări ale dobânzilor la creditele în lei în loc de reduceri, profitând de spaţiul de manevră creat de scăderea ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară pentru a-şi îmbunătăţi propriile marje.