Isărescu: Va fi anul unor mari transformări în bilanţurile băncilor, în clasamente. Băncile străine pierd cotă
- Majorarea dobânzilor la depozite este o greşeală.
- Băncile cu capital străin pierd cote de piaţă.
- Reţelele sunt supradimensionate.
- Creditul pentru companii se redresează.
- Căderea economică s-a datorat prăbuşirii investiţiilor străine.
Anul 2012 ar putea aduce mari transformări în bilanţurile băncilor şi în clasamentele bancare, în condiţiile în care majorarea dobânzilor pentru depozitele atrase de bănci, care intră în "răspăr" cu relaxarea politicii monetare a BNR, va afecta cotele de piaţă şi profiturile băncilor, în special pe ale celor cu capital străin, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Într-o analiză dură a situaţiei în care se află băncile comerciale, Isărescu atenţionează şi asupra dimensiunii exagerate a reţelelor de unităţi în raport cu cererea de produse şi servicii bancare. De la începutul crizei băncile au ezitat să închidă sucursale sperând în revenirea pieţei.
"Băncile cu capital străin pierd cotă de piaţă, în mod evident, de aceea au şi intrat în această bătălie pe care eu am catalogat-o ca fiind cel puţin discutabilă. Lor le-am spus că este o greşeală, de a mări dobânzile la depozite. Faptul că nu mai primesc acelaşi flux de bani din exterior şi au banii plasaţi în active interne le măreşte vulnerabilitatea. Atunci pierd cotă de piaţă. Au depins foarte mult de exterior", a spus ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
În opinia guvernatorului BNR, procesele de reducere a dependenţei de finanţările de la băncile-mamă "nu sunt rele în totalitate", dar trebuie păstrat un "echilibru inteligent", pentru că altfel acest lucru se întoarce chiar împotriva băncilor.
"Nu mă refer că vor pierde cotă de piaţă sau la faptul că nu vor mai face profit. Noi nu putem să obligăm o bancă să facă profit sau să intre pe pierdere. Ne referim la soliditatea băncii, în momentul în care ai la depozitele în lei dobânzi de 7-8% la lei şi mai mult de 4% la euro, într-o lume în care cu greu plasezi peste 1%. Te gândeşti ca supraveghetor unde-şi vor plasa banii şi care este riscul unui asemenea plasament. Le-am transmis un mesaj clar că această cursă în care voiau să intre la începutul anului a fost o greşeală. Vom vedea consecinţe mari spre sfârşitul anului, în cota de piaţă, în strategia de creditare a fiecărei bănci. Personal văd 2012 ca anul unor mari transformări în bilanţurile băncilor, în clasamentele bancare." Băncile cu capital elen conduc plutonul instituţiilor de credit care oferă cele mai mari dobânzi la depozite, însă şi alte bănci inclusiv din top 10 au intrat în cursă mai ales pentru euro.
În ultimii doi ani sistemul bancar a fost pe pierdere, acest rezultat fiind explicat la unele bănci şi prin dobânzile plătite la resurse. De asemenea, portofoliile de credite au continuat să se afle sub presiune, iar o parte importantă din profiturile operaţionale au mers în provizioane.
Isărescu spune că în România se economiseşte mai mult, iar dobânzile la depozite sunt "măricele". Dar rezervorul economisirii nu poate să crească la infinit, ascensiunea urmând să afecteze, pe termen scurt, consumul.
"Este evident că băncile cu capital străin, care aveau o dependenţă de până la 5 la 1 raportul între credite şi depozite, asta într-un caz, că media a fost de 2 la 1 sau ceva mai puţin, a trebuit să se ajusteze. Şi, fiind şi băncile cele mai mari din România, acest lucru a avut un impact asupra dobânzilor. Aici este motivul adevărat al acestei curse de majorare a dobânzilor la depozite, care a intrat în răspăr cu semnalele transmise de banca centrală."
Când o bancă se duce cu dobânzile foarte sus, poate nu vrea să dea credite
Guvernatorul BNR afirmă că la unele bănci se observă o scădere pronunţată a dobânzilor la creditele în lei, însă la instituţiile de credit care depind de linii de finanţare de la băncile-mamă scăderea este "mai puţin pronunţată" pentru că reorientarea spre surse locale de finanţare a împins băncile respective spre politici divergente, acestea majorând dobânzile la depozite. În schimb, alte bănci au făcut recent mişcări în sens invers faţă de semnalele BNR, scumpind creditele în lei pentru a-şi reface marjele. Isărescu vine şi cu o explicaţie aparte pentru astfel de comportamente: "Când o bancă se duce cu dobânzile foarte sus poate că nu vrea să dea credite, poate nu are resurse". BNR a operat până acum trei reduceri ale dobânzii de politică monetară, care cumulează 0,75 puncte procentuale, iar semnalul ar urma să se transmită, în timp, şi în piaţă.
"Dobânda de politică monetară se transmite, ca orice politică monetară, cu o oarecare întârziere. Canalul de transmisie funcţionează. Să nu comparăm o măsură luată astăzi de BNR cu cifrele din decembrie la credite sau dobânzi. Nu putem să tragem concluzia că nu avem canal de transmisie. Ne ducem prea departe", a spus Isărescu, combătând opiniile unor analişti care au afirmat că este "alterat" canalul de transmisie a politicii monetare. Pe de altă parte, Isărescu consideră că băncile comerciale au, în prezent, reţele teritoriale supradimensionate şi le atrage atenţia bancherilor să nu mai spere degeaba că acestea vor mai avea business ca pe vremuri.
"Nu mai speraţi să vedeţi pe reţeaua de retail, altminteri supradimensionată, evoluţii pozitive. Populaţia care s-a putut îndatora este supraîndatorată. Creditul pentru locuinţe a evoluat mult mai temperat decât în anii anteriori. Poate că fiecare s-a maturizat, priveşte cu mai multă responsabilitate cumpărarea unei locuinţe. Observăm o redresare treptată a creditului acordat sectorului privat. Şi-a reluat creşterea din mai 2010. Singurul care rămâne pe evoluţie negativă este creditul de consum. Probabil îşi va reveni şi el."
Isărescu a amintit că împrumuturile de consum au crescut foarte mult în trecut, iar ceea ce s-a întâmplat în 2006-2008 nu se mai poate repeta, pentru că acea dorinţă de a cumpăra obiecte de folosinţă îndelungată s-a temperat.
Revizuire în sus a prognozei de inflaţie
Banca Naţională a României a urcat prognoza de inflaţie pentru 2012 de la 3% la 3,2% şi estimează pentru 2013 o creştere anuală a preţurilor de 3%, potrivit datelor prezentate de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. "Balanţa riscurilor este predominant echilibrată, cu excepţia coordonatelor externe. Nu întrevedem mari deosebiri faţă de runda anterioară de prognoză. Să vedem în ce măsură se vor materializa. Deficitul de cerere rămâne determinantul principal al dezinflaţiei. Cererea mai are câmp destul de larg de creştere până în momentul în care ar putea să devină inflaţionistă, nu avem o grijă", a explicat Isărescu. În ultimul trimestru din 2011, cererea de consum a dat semnale de revigorare. Isărescu anticipează că minimul de inflaţie, de circa 2%, este aşteptat să fie atins în primul trimestru din acest an, pentru ca, ulterior, inflaţia să crească spre 3,8% în trimestrul al treilea. Pe întreaga perioadă de referinţă inflaţia se va menţine în intervalul ţintă. În condiţiile în care Guvernul a negociat cu FMI şi CE amânarea majorării preţurilor administrate la energie electrică şi gaze, în noua prognoză se regăseşte un impact al acestor preţuri. În anul 2012, profilul ratei anuale a inflaţiei va fi influenţat în mare măsură de efecte de bază, potrivit guvernatorului BNR. Inflaţia anuală a coborât în 2011 la 3,14%, nivelul minim al ultimilor 20 de ani, în principal ca efect al stagnării preţurilor alimentare. Rata inflaţiei s-a încadrat anul trecut în intervalul ţintit de BNR, de 2-4%, pentru prima dată în ultimii cinci ani.
Guvernatorul BNR despre...
Creşterea economică
-
Bineînţeles că scăderea dobânzii va stimula creşterea economică, dar nu vrem să transmitem mesajul următor: că este şi sarcina şi obiectivul şi puterea BNR, că putem să stimulăm singuri creşterea economică cu reducerea ratei de politică monetară. Este un mesaj fals, nu ajută nimănui.
-
Procesul de reluare a creşterii economice şi a dezinflaţiei depinde de maniera în care România va putea să absoarbă fondurile UE.
-
Căderea economiei a fost cauzată de reducerea dramatică a ISD după 2008. România a avut în ultimii ani o modificare cantitativă majoră constând în scăderea investiţiilor străine directe şi a împrumuturilor externe pe termen mediu şi lung cu 14 mld. euro. Asemenea variaţii cantitative nu pot fi contrabalansate numai de dobânda de politică monetară. Scăderea ratei de dobândă, dacă ar fi să contrabalanseze o asemenea modificare cantitativă, ar trebui să găsească altceva, investiţii interne, din asemenea reduceri de rate să apară investiţii interne de 14 mld. euro.
-
Reducerea ratei de politică monetară stimulează creşterea şi creditul, dar faţă de ce s-a întâmplat în trecut, aceste creşteri potenţiale vor fi mult mai mici.
Schimbarea guvernului
-
O schimbare de guvern în cadrul procedurilor constituţionale nu este un lucru de confort pentru pieţe. Orice schimbare politică majoră, şi aici este vorba de o schimbare politică majoră, este un factor de stres pentru pieţe, dar poate fi asimilat şi acomodat de către pieţe şi administrat de BNR dacă se derulează într-un cadru constituţional şi este rapid.
-
Până acum nu vedem elemente vizibile de stres pe pieţe. Până acum lucrurile sunt sub control. Şi sperăm să rămână aşa.
-
N-am observat o influenţă asupra cursului valutar după demisia Guvernului Boc. Totul este relativ stabil.
-
Potrivit legii, banca centrală lucrează, şi vrea să lucreze bine, cu orice guvern pe care îl dă ţara, prin proceduri constituţionale.
-
Dacă situaţia politică se deteriorează, bineînţeles că vom reacţiona, n-o să stăm într-un observator să ne uităm cum se deteriorează lucrurile. N-am avut niciodată poziţia de a sta şi de a viziona din prepeleac ce se întâmplă pe pieţe. Am intervenit şi în momente mai puţin necesare.