Replica bancherilor: Băncile care plătesc dobânzi mari la depozite sunt obligate să o facă

Autor: Claudia Medrega 08.02.2012

Dacă unele bănci oferă dobânzi mari la depozite, atunci tot sistemul bancar este sub presiune să acorde dobânzi mai mari, mai ales că încă sunt instituţii de credit presate să îmbunătăţească raportul credite/depozite, iar o soluţie de rezolvare a situaţiei ar fi reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO), consideră bancherii.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a criticat marţi excesele unor bănci la dobânzile plătite la depozite. În acelaşi timp a afirmat că există pe piaţă bănci care au operat deja reduceri substanţiale ale dobânzilor la credite şi le-a invitat să iasă în faţă, în replică la unele comentarii care susţin că banca centrală nu reuşeşte să imprime pe piaţă o tendinţă de ieftinire a creditului în lei.

Radu Gheţea, preşedintele ARB şi al CEC Bank, spune că un mod prin care băncile ar putea să fie obligate să reducă dobânzile şi să acorde credite ar fi reducerea rezervelor minime obligatorii, precizând însă că avansează această opinie "în nume personal". "Asta înseamnă bani mai mulţi la dispoziţia băncilor şi bani mai ieftini pe care băncile i-ar avea să dea credite. BNR nu ar fi interesată de o ast­fel de măsură pentru că mai multă lichiditate ar putea duce la inflaţie. Dar este nerealist economic. Nu există niciun pericol ca aceşti bani să se ducă în consum pentru că cererea de credite de consum este negativă acum. Din creditele vechi încasăm mai mult decât acor­dăm. Toată lichiditatea în opinia mea se va duce spre economie, spre IMM, spre companii, cu costuri mai mici pentru clienţi."

Şeful ARB remarcă faptul că este pentru prima dată în sistemul bancar când datorită unor condiţii şi circumstanţe de o anumită natură unele bănci oferă dobânzi la depozite foarte jos şi alte bănci care oferă dobânzi pe alt palier.

"Este pentru prima dată când se separă pe cele două paliere. Există circumstanţe diferite, sunt anumite condiţii. Băncile au acţionari diferiţi şi li se impun anumite lucruri. Trebuie luate măsuri pentru ca băncile care au operaţiuni în România să se finanţeze de pe piaţa internă, în condiţiile în care finanţările externe sunt mai rare şi mai scumpe. A apărut o tendinţă de creştere a dobânzilor la depozite. Probabil vom asista la o splitare a pieţei, dar nu pentru mult timp."

Dobânzi mari la depozite înseamnă automat un cost mai mare al creditelor, iar această situaţie şubrezeşte politica BNR de stimulare a creditării în moneda naţională.

Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen, spune că dacă avem o situaţie în care unele bănci oferă dobânzi mari la depozite, atunci tot sistemul bancar este sub presiune să ofere dobânzi mai mari. "Dacă o bancă oferă dobânzi mai mari, aceasta pune presiune şi pe celelalte. Este un proces care va dura şi acum s-a creat loc pentru acesta. Cel mai important este că avem o inflaţie care se duce în jos."

În opinia şefului Raiffeisen, există şi impactul existenţei Fondului de Garantare pentru depozite, fiindcă dacă nu ar exista un astfel de fond atunci cineva care depune banii într-o bancă îşi pune întrebarea: oare banii mei sunt siguri? "Acum nu mai există această problemă pentru că depozitele sunt garantate şi clientul se duce la banca care are dobâna cea mai mare şi aceasta pune presiune pe celelalte bănci care în mod normal ar putea să ofere o dobândă mai mica, dar trebuie să ofere o dobândă mai bună. Nu putem să spunem că este o problemă care ţine de dobânda BNR".

Întrebat dacă se aşteaptă la modificări de substanţă în cotele de piaţă ale băncilor Ð aşa cum a anticipat guvernatorul BNR pentru anul 2012, Van Groningen a arătat că în acest an nu se întrevăd precondiţiile pentru un astfel de scenariu, adică o dinamică semnificativă a pieţei creditului sau operaţiuni de preluare de active de la alte instituţii de credit.

În ceea ce priveşte riscul ca băncile cu dobânzi ridicate la depozite să sufere pierderi de cotă de piaţă, bancherul a aplicat aceeaşi judecată, arătând că evoluţia de ansamblu a pieţei nu pare să dezavantajeze în mod evident aceste instituţii, care au probabil raţiuni economice pentru astfel de politici.