De la asigurarea lichidităţilor din Trezorerie la managementul bugetului României

Ministerul Finanţelor este pivotul politicii economice a Guvernului şi are o responsabilitate cu atât mai mare într-o perioadă de criză, gestionarea abilă a cheltuielilor statului fiind crucială pentru relansarea economiei.

Noul ministru al finanţelor nu va avea probabil nici timpul, nici susţinerea politică necesare pentru a opera schimbări în sistemul de impozite şi taxe din Româ­nia.

De asemenea, se dovedeşte foarte dificilă asumarea unei de­ci­zii de reducere a contribu­ţiilor so­ciale despre care s-a tot vorbit şi în 2011 şi care ar avea nevoie ca pre­condiţie de o performanţă soli­dă la nivelul încasărilor bugetare.

În acest context, o provocare majoră pentru Ministerul Finanţe­lor în acest an este să capaciteze ANAF în direcţia aplicării legislaţiei privind verificarea şi taxarea cores­punzătoare a averilor vizibile mari ale unor contribuabili persoane fizice. Îm­bu­nătăţirea colectării impozitelor pe baza ac­tualei grile de taxare este un subiect care re­vine constant în discuţiile guvernului cu FMI, însă până acum nu au apărut progrese notabile. În zona averilor mari în special au existat numeroase întârzieri, mai întâi cu adoptarea legislaţiei, iar apoi cu înfiinţarea unui compartiment specia­li­zat în cadrul ANAF. De-abia acum ANAF ar fi pe deplin pregătită să treacă la aplicarea reglementărilor, însă desigur este importantă şi susţinerea politică.

Pentru mediul de afaceri bulversat în ultimii ani de schimbările fără număr aduse legislaţiei fiscale este realmente cru­cială republicarea Co­dului fiscal într-un format care să încorpo­re­ze în mod inteligibil amen­damentele suc­cesive, iar articolele să fie renumerotate, re­nun­ţându-se la şirul ne­sfâr­şit de trimiteri de la o ordonanţă de ur­genţă la alta.

Pe de altă parte, Fi­nan­ţele trebuie să pre­gătească măsuri de re­zervă pentru cazul în care România ar rata din nou obiectivul de creştere a sumelor atrase din fonduri UE. Dacă rata de absorbţie nu creşte conform estimărilor, bu­getul va avea nevoie de surse alter­na­tive de venituri. În 2011 România miza pe fonduri UE de 3,15 mld. euro, dar a atras 2,57 mld. euro.

Ministerul Finanţelor are şi o respon­sa­bilitate specială prin conducerea ne­go­cierilor cu FMI şi Comisia Europeană pe marginea acordului stand-by aflat în de­rulare. O miză importantă va fi în conti­nua­re efortul de a convinge partenerii ex­terni să accepte alocarea unor sume mai mari pentru investiţiile în infrastructură prin diferite formule care să nu afecteze direct deficitul bugetar. Mai multe proiec­te au fost pornite în 2011, altele aşteaptă să în­ceapă, iar asigurarea finanţării este foar­te importantă.

Pe zona bancară, o temă restantă a Fi­nan­ţelor este obţinerea acordului Co­mi­siei Europene pentru majorarea capita­lului social al CEC Bank, astfel încât ban­ca să poată compensa într-o măsură politi­ca mai multor bănci străine de a reduce finan­ţările locale. De aseme­nea, un instru­ment important în mâna Mi­nis­te­rului Finanţelor sunt ajutoa­rele de stat care tind să devină un element im­por­tant în atra­gerea de investiţii străine directe.

Curriculum Vitae

• 32 de ani

• A intrat în administraţie în 2006 pe un post de consilier al Ancăi Boagiu pe vremea când era ministru al integrării europene.

• Din septembrie 2006 până în noiembrie 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu Trezoreria. După ieşirea PD-L de la guvernare - partidul de care a fost apropiat în permanenţă -, Adriean Videanu l-a angajat ca director general economic la Primăria Capitalei.

• Din ianuarie 2009 revine ca secretar de stat în Ministerul Finanţelor pe mandatul de ministru al lui Sebastian Vlădescu, fiind menţinut şi pe mandatul lui Gheorghe Ialomiţianu.

PRIORITĂŢI

• Republicarea Codului fiscal pentru ordonarea nenumăratelor modificări din ultimii ani.

• Îmbunătăţirea colectării impozitelor, implementarea legislaţiei de taxare a averilor vizibile nedeclarate.

• Asigurarea finanţării pentru proiectele de investiţii în infrastructură deja lansate şi a celor în pregătire.

• Majorarea capitalului social al CEC Bank pentru susţinerea creditării.

• Reducerea birocraţiei legate de declararea veniturilor şi de plata impozitelor.

Direcţii din programul de guvernare

• Reducerea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB după metodologia UE

• Asigurarea unui sistem fiscal predictabil şi stabil.

• Revizuirea sistemului fiscal, cu asistenţa tehnică a FMI, pentru a acoperi lacunele şi a spori eficienţa acestuia.

• Asigurarea unui nivel de 4% din PIB în anul 2012 al cheltuielilor de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe.

• Extinderea informatizării, îmbunătăţirea şi interconectarea sistemelor informatice utilizate în activitatea de inspecţie fiscală.

• Stimularea depunerii on-line a declaraţiilor şi a plăţilor electronice.

• Republicarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.

• Îmbunătăţirea managementului arieratelor (prin monitorizarea mai bună a arieratelor mari şi recente) şi reducerea volumului arieratelor (în special prevenirea formării de noi arierate).

• Reducerea numărului taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal de la 237 în prezent la cel mult 100.