Lucian Bode a fost o soluţie scoasă la iveală marţi-seară la câteva ore după ce Andreea Vass a refuzat candidatura. Ce are trasat în plan noul ministru

Dacă Andreea Paul Vass, consilierul eco­nomic al fostului premier Emil Boc, era marţi în cărţi pentru funcţia de minis­tru al economiei, anumite motive perso­nale au determinat-o să renunţe, pro­pulsând un alt nume la şefia acestei instituţii, un nume de care puţini auzi­seră până ieri.

Lucian Nicoae Bode, deputatul no­minalizat pentru funcţia de mi­nis­tru al economiei, are 37 de ani şi a lucrat timp de 7 ani în domeniul energetic în cadrul sucursalei de dis­tribuţie a energiei electrice Elec­­trica din Zalău, unde a ocupat mai multe funcţii, de la purtător de cuvânt până la şef de serviciu. De la sucursala din Zalău, Bode ar putea ajunge acum şef peste un por­tofoliu de 64 de companii, institute şi participaţii în firme privatizate, portofoliu în care intră perlele economiei româneşti aşa cum sunt Romgaz, Transgaz, Hidro­elec­trica, Nuclearelectrica, Transelec­trica sau marile termocentrale din bazinul Ol­teniei, numai acestea având o valoare cu­mulată de peste 9,2 mld. euro. CV-ul lui Bode nu indică faptul că ar fi condus vreodată o companie.

Responsabilitatea este enormă pentru că mandatul lui Bode ar începe într-un moment în care România s-a angajat în faţa FMI la un program amplu de privatizări prin bursă, dar şi cu investitori strategici. La acestea se adaugă necesita­tea demarării unor proiecte uriaşe de investiţii în dome­niul energetic în valoare de miliarde de euro, dar care de ani de zile sunt amânate. Printre ele se numără reactoarele 3 şi 4 ale cen­tralei nucleare de la Cernavodă în va­loare de 4 miliarde de euro şi hidrocentrala de un miliard de euro Tarniţa - Lăpuşteşti. Misiunea atrage­rii de investitori privaţi în aceste proiecte care ar genera mii de locuri de muncă şi care sunt importante pentru securitatea energetică a României s-ar putea dovedi un exerciţiu dificil în condi­ţiile în care criza a tăiat destul de mult ape­titul companiilor pentru implicarea în proiecte de anvergură.

Finalizarea documentului de strategie energetică, restructurarea sectorului ter­mo de producţie a energiei prin înfiin­ţarea Complexurilor Energetice Oltenia şi Hunedoara, dar şi privatizarea acestora, adu­cerea primilor manageri privaţi în marile companii de stat sunt alte res­pon­sabilităţi pe care fostul şef de servi­ciu al distribuţiei de energie electrică din cadrul Electrica din Zalău le preia.

Pentru anul acesta, Ministerul Econo­miei are un buget de 1,43 de miliarde de lei, cu 10,6% mai mic faţă de cel din 2011, cea mai mare parte a acestuia urmând să fie asigurată de la bugetul de stat. Din total, 447,1 milioane lei vor fi alocate proiec­telor cu finanţare externă neram­bur­sabilă, în creştere cu 86% faţă de 2011. Potrivit bugetului pentru anul 2012, din structurile Ministerului Economiei vor pleca 39 de oameni din cei 1.631 pe care instituţia îi avea anul trecut.

Lucian Nicolae Bodea este absolvent al Facultăţii de Electrotehnică şi Infor­ma­tică din cadrul Universităţii din Oradea, având specializarea de inginer electromecanic.

S-a născut în comuna Valcău de Jos din Sălaj, unde a ocupat funcţia de consi­lier local în perioada 2000-2004. În pre­zent este preşedinte al PDL Sălaj. De alt­fel, din acest judeţ provine şi Andreea Paul Vass, care este preşedinte al orga­ni­zaţiei judeţene de femei a PDL şi care a refuzat funcţia de ministru al economiei. Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, din iunie 2011, Bode împre­ună cu soţia deţin din 2009 o casă de locuit de 335 de metri pătraţi, construită în regie proprie în Zalău, şi conduce un autotu­rism Mercedes cumpărat în 2003. Are mai multe credite contractate de la OTP Bank Zalău şi BRD. Potrivit declaraţiei de venit din iunie 2011, Bode a câştigat din indemnizaţia de deputat 61.453 lei (14.631 de euro).

În anumite interpelări parlamentare a cerut simplificarea accesului persoanelor cu cetăţenie qatareză în România, el avansând ideea realizării unui parc tematic Dracula cu sprijin qatarez, potrivit Mediafax.

Curriculum Vitae

• 37 de ani

• A terminat cursurile Facultăţii de Electrotehnică şi Informatică din cadrul Universităţii din Oradea, având specializarea de inginer electromecanic

• Are un masterat în Managementul Securităţii în Societatea Contemporană, Facultatea de Istorie şi Filozofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

• În perioada 2001-2008 ocupă mai multe funcţii în cadrul sucursalei de distribuţie a energiei electrice Electrica din Zalău, de la şef de serviciu până la inginer serviciu exploatare.

• S-a născut în comuna Valcău de Jos din Sălaj în perioada 2000-2004 ocupând funcţia de consilier local. În prezent este preşedinte al PDL Sălaj şi deputat.

PRIORITĂŢI

Nota de plată a 20 de ani de lipsă de investiţii în sectorul energetic îşi spune cuvântul. România are nevoie de circa 40 mld. euro pentru a-şi moderniza infrastructura energetică, cea mai mare parte din aceasta fiind învechită. Atragerea de investiţii, Bursa de Valori şi restructurarea trebuie să fie priorităţile noului ministru al economiei.

• Demararea proiectelor în parteneriat public privat, aşa cum sunt reactoarele de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa Lăpuşteşti, este o prioritate pentru sistem, dar şi datorită miilor de locuri de muncă generate.

• Banii pentru proiectele din energie pot veni şi din listările pe Bursă. Cele mai aşteptate fiind Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

• Producţia de energie termo, dar mai ales zona extractivă de cărbuni trebuie restructurată în contextul în care acest sector şi-a dovedit încă o dată importanţa în seceta prin care a trecut România.

PROGRAM

Cele mai importante puncte pentru Ministerul Economiei din noul program de guvernare sunt:

• selectarea noilor investitori şi derularea negocierilor la proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi la proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti;

• definitivarea procesului de reorganizare a sistemului energetic prin înfiinţarea noilor companii Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia, urmat de începerea programelor de privatizare;

• consolidarea Bursei de Energie OPCOM şi introducerea obligativităţii încheierii tuturor contractelor de energie prin Bursa de Energie OPCOM;

• numirea primilor manageri profesionişti la Hidroelectrica, Romarm, Oltchim, Electrica Furnizare;

• finalizarea proceselor de privatizare pe bursă a următoarelor pachete minoritare: Transelectrica - 15%, Transgaz - 15%, Romgaz - 15%, Hidroelectrica - 10%, Nuclearelectrica - 10%, OMV Petrom - 9,84%;

• finalizarea strategiei energetice a României.