Cine este executivul Monsanto care preia fotoliul de ministru la Agricultură

Autor: Gabriel Razi 09.02.2012

Stelian Fuia, 44 de ani, preia mandatul de ministru la Agricultură de la colegul său de partid din PD-L Valeriu Tabără.

Faţă de fostul ministru, care a venit la Agricultură cu experienţă din mediul universitar, Fuia preia mandatul după ce a ocupat mai multe poziţii de mana­gement în businessuri din agricultură.

Fuia a intrat în politică în 2004, moment la care a ocupat funcţia de vicepreşedinte PD - Călăraşi. Trei ani mai târziu Fuia devine deputat pentru prima dată în Parlamentul României, pentru ca în 2008 să câştige al doilea mandat de deputat.

În business, Stelian Fuia a ocupat timp de şapte ani mai multe funcţii de con­ducere în cadrul producătorului american de seminţe agricole Monsanto atât în România, cât şi în cadrul filialei de la Bruxelles a producătorului. În 2002, ultimul an al lui Fuia pe statele de plată ale Monsanto, gigantul american avea în România un rulaj de 0,2 milioane de euro şi 15 angajaţi.

Ulterior, Stelian Fuia a pus bazele producătorului de biocombustibili Procera Agrochemicals, un business început alături de cumnatul său, Daniel State, potrivit unor informaţii anterioare. Proaspătul ministru s-a retras însă din toate funcţile pe care le avea la Procera în momentul în care a ajuns deputat. În ultima declaraţie de avere a lui Fuia arată că el deţine 100% din acţiunile firmei Synchem Agroindustries, 0,0012% din acţiunile Procera Biofuels şi alte 50% din acţiunile Fuia Management & Invest­ments.

Cumulat, valoarea acestor participaţii se cifrează la 500 de lei. În urmă cu trei ani însă în declaraţia de avere a lui Stelian Fuia apăreau acţiuni în valoare de 10 mi­lioane de euro în Synchen Agro­industries, Procera Agrochemicals şi Procera Bio­fuels. În anul următor în declaraţia de avere nu mai apare această sumă, fiind trecută doar valoarea capitalului social al firmelor (4.000 de lei în total).

Deşi Stelian Fuia a avut un parcurs profesional faţă de Valeriu Tabără, cei doi sunt cunoscuţi ca şi susţinători ai plantelor modificate genetic, un subiect contro­ver­sat printre producătorii agricoli. Plantele modificate genetic sunt rezistente la anumite pesticide, astfel putând fi eli­minate uşor buruienile.

Opozanţii OMG spun însă că marile corporaţii forţează fermierii să cumpere seminţele la pachet cu pesticidele. Mai mult, opozanţii OMG spun şi că cei care decid să planteze plante mondificate genetic nu pot folosi sămânţă de la vechea recoltă, ci trebuie să o cumpere în fiecare an de la corporaţiile producătoare. Totuşi, în România plantele modificate genetic nu sunt folosite pe scară largă.

Proaspătul ministru al agriculturii a mai figurat în trecut pe liste de potenţiali şefi de ministere din partea PD-L. În 2008 liderii democrat-liberali au desemnat comisii de specialitate în partid, com­ponente ale unui aşa-numit "Guvern-alternativă". La acel moment în block-starturi pentru Ministerul Agriculturii în interiorul PD-L se aflau Valeriu Tabără, Marian Hoinaru, Gheorghe Flutur şi Stelian Fuia.

Ajuns acum la şefia Ministerului Agriculturii, Stelian Fuia va avea pe mână un buget de 3,5 miliarde de euro şi 7.500 de angajaţi. Fuia nu a gestionat niciodată businessuri mai mari de 30 de milioane de euro/an.

Presiunea de pe umerii lui Stelian Fuia este cu atât mai mare cu cât preia mandatul de ministru într-un moment dificil pentru producătorii agricoli de pe piaţa locală. Primele estimări de producţie pentru acest se anunţă a fi în scădere cu 15%-20%, declinul fiind produs de seceta din această toamnă şi din primele săptămâni ale anului. În bani pierderile de producţie sunt evaluate deja la câteva sute de milioane de euro. Mai mult, anul agricol dificil vine şi după ce în 2011 agricultorii români au adus în economie 20 de miliarde de euro ca urmare a celor mai bune recolte de cereale din ultimii cinci ani.

În domeniul investiţiilor, pe lângă gestionarea proiectelor de investiţii pe bani europeni de 1,5 miliarde de euro, Stelian Fuia va fi responsabil de găsirea unui investitor dispus să devină partener cu statul român pentru construcţia canalului Siret-Bărăgan. Proiectul, evaluat la 3,5 miliarde de euro, are importanţă strategică pentru agricultura locală, în condiţiile în care finalizarea lui ar asigura servicii de irigaţii pentru 1,5 milioane hectare de cinci ori mai mult decât în prezent.

CURRICULUM VITAE

PRIORITĂŢI în viziunea ZF

PROGRAM DE GUVERNARE