Statul prezintă pe hârtie investiţiile în PPP: un aeroport low-cost şi „privatizarea cadastrului“

Autor: Gabriel Razi 17.02.2012
Primele două proiecte în parteneriat public-privat în valoare totală de 1,3 miliarde de euro vor ajunge pe masa investitorilor în câteva săptămâni atunci când dosarele vor fi postate în cadrul sistemului electronic de achiziţii publice (SEAP).


"Pentru a realiza investiţiile trebuie îndeplinite două condiţii. În primul rând, legea trebuie să devină operaţională. Săptă­mâna viitoare porneşte în SEAP segmentul dedicat parteneriatelor public-private. Al doilea element este conştientizarea partenerilor publici în privinţa modului în care poate fi promovată legea", a spus ieri Mihai Prisăcariu, director general al Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat, instituţie responsabilă de proiectele pe această linie, la un seminar de profil organizat de Forum Invest.

Proiectele de investiţii în parteneriat public-privat au fost scoase pe tarabă de autorităţi încă de anul trecut atunci când Guvernul a aprobat o listă cu 17 obiective majore care ar urma să fie construite prin intermediul acestui tip de parteneriat. Pe listă sunt proiecte de investiţii precum cel al hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, un cartier de 10.000 de locuinţe în Ghencea, canalul Dunăre-Bucureşti sau centura de nord şi sud a Capitalei.

Până acum investitorii au dat însă dovadă de reticenţă în privinţa proiectelor de acest tip, având în vedere că până acum în România nu există niciun proiect major construit în PPP, iar cel pentru autostrada Comarnic-Braşov a eşuat lamentabil.

Ce proiecte sunt în block-start?

În acest moment singurele două proiecte intrate în linie dreaptă pentru lansarea oficială către investitori sunt cele pentru construcţia unui aeroport low-cost lângă Urziceni şi realizarea cadastrului general al României.

Dacă cele două proiecte vor fi finalizate, în economie vor intra 1,3 miliarde de euro, fonduri "injectate" de investitori, statul urmând să pună la bătaie numai active. Rămâne însă de văzut dacă lucrările se vor şi concretiza în teren, având în vedere că rând pe rând miniştrii au anunţat în ultimii ani proiecte de investiţii gigantice, însă toate au rămas la stadiul declarativ sau la cel de proiect.

Mai bine de două treimi din investiţiile vizate pentru perioada imediat următoare vor fi acoperite de construcţia unui aeroport în comuna Alexeni, la 65 de kilometri est de Bucureşti. Aici ar urma să aterizeze operatorii de transport aerian low-cost, spune Sorin Fodoreanu, senator în Parlamentul României, unul dintre iniţiatorii legii parteneriatului public-privat (PPP).

"Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului se află în faza de achiziţie a studiului de fundamentare, ulterior urmând să lanseze acest proiect în sistemul electronic pentru achiziţii publice", a explicat Fodoreanu.

Finalizarea primei etape din construcţia acestui proiect va scoate din buzunarele investitorilor 300 de milioane de euro. Oficialii nu au precizat însă modul în care îşi va recupera banii compania care se va implica în realizarea proiectului de infrastructură.

Aeroportul de la Alexeni, judeţul Ialomiţa, se află la şapte kilometri de oraşul Urziceni, aici funcţionând în trecut un regiment de aviaţie. Pista aeroportului are o lungime de 2.500 de metri şi o lăţime de 80 de metri, întreaga suprafaţă pe care se întinde fosta baza militară de la Alexeni ridicându-se la 361 de hectare.

Viitorul aeroport din Ialomiţa ar urma să intre în competiţie cu aeroporturi precum Aurel Vlaicu (Băneasa) şi cu Henri Coandă (Otopeni) din apropierea Bucureştiului, dar şi cu proiectul de la Adunaţii Copăceni anunţat de mai multă vreme de omul de afaceri Nelu Iordache, proprietar al Blue Air.

Cel de-al doilea proiect în parteneriat public-privat vizează realizarea cadastrului general al României. În bani, acest proiect valorează 350 milioane de euro şi urmează să se deruleze pe parcursul a zece ani.

"Compania care va face proiectul îşi va recupera banii în zece ani. Încasările vor veni dintr-un procent al tarifului perceput de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANPCI) pentru serviciile oferit. Principalul avantaj al investitorilor este că vor intra pe o piaţă de monopol", a explicat Mihai Busuioc, director general al ANPCI, care a subliniat că instituţia pe care o conduce a încheiat anul trecut cu un excedent de 40 milioane de euro.

La sfârşitul anului trecut Elena Udrea, fostul ministru al dezvoltării şi turismului, a anun­ţat că gigantul Samsung este interesat de acest proiect. La acel moment oficialul guvernului preciza însă că este vorba despre o achiziţie publică. Acum nu este însă clar dacă coreenii de la Samsung mai sunt interesaţi.

Lipsa cadastrului ţine pe loc investiţiile în agricultură

Sunt aşteptate şi proiecte mici

Pe lângă cele două proiecte de 1,3 miliarde pentru care Guvernul aşteaptă investitori, oficialii spun că vizează şi proiecte de valoare mai mică. "În acest moment pentru proiectele mari avem încă de lucru la studiile de prefezabilitate. Ne axăm pe proiectele locale sau judeţene. Se pot face proiecte chiar şi în acest an. Proiectele mari nu pot fi începute mai devreme de sfârşitul acestui an", a notat Prisăcariu.

De cealaltă parte, senatorul Sorin Fodoreanu adaugă că în perioada imediat următoare în sistemul SEAP vor apărea cel puţin 20 de proiecte de investiţii în PPP înaintate de autorităţile locale din judeţul Suceava.

"Eu garantez că vor veni imediat 20 de proiecte de la mine din colegiu. Proiectele sunt deja discutate cu oamenii din zonă", a precizat el, fără să înainteze o valoare pentru aceste proiecte.

Misiunea autorităţilor de a găsi investitori tentaţi să pună umărul la construcţia de sisteme de iluminat la Gura Humorului sau construcţia de puncte de colectare a laptelui la Filiaşi se dovedeşte încă de pe acum dificilă, având în vedere că interesul investitorilor pentru economia locală este în cădere liberă.

Nivelul investiţiilor străine directe, indicator care arată încrederea multinaţionalelor în economia şi mediul de afaceri local, a coborît în ultimii patru ani de la 9,5 miliarde de euro la circa 1,5 miliarde de euro la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor anterioare.