Analiză The Telegraph: Grecia simte deja efectele negative ale ieşirii din zona euro

Bomba şomajului din Grecia a fost detonată. După o încetinire înşelătoare a numărului de şomeri începând de vara trecută, creşterea numărului de locuri de muncă eliminate de companii este şocantă chiar şi pentru cei care cred că măsurile de austeritate şi contracţia monetară sunt reţeta sigură pentru ruina economică, scrie The Telegraph.

Numai în noiembrie 126.000 de greci şi-au pierdut locurile de muncă într-o ţară cu 11 milioane de locuitori, iar şomajul a crescut de la 18,2% la 20,9%.

Situaţia nu s-a transformat încă într-o criză socială. Grecii primesc ajutor de şomaj în medie timp de 30 de săptămâni, valoarea beneficiilor fiind plafonate de 454 de euro pe lună, conform profesorului Manos Matsaganis de la Universitatea din Atena. O parte din funcţionarii din sectorul public vor fi trecuţi într-o rezervă de forţă de muncă unde vor primi jumătate sau o treime din salariul actual.

După ce susţinerea statului se termină, grecii sunt pe cont propriu, iar atunci efectele austerităţii vor deveni evidente. Acesta este motivul pentru care Patriarhul Ieronim al II-lea a avertizat într-o scrisoare către primul-ministru că administrarea în continuare de doze ale aceluiaşi "medicament ucigător" devine periculoasă.

"Vocile celor disperaţi, vocile grecilor au fost ingorate continuu. Teama lasă locul furiei, iar riscul unei explozii sociale nu mai poate fi ignorat de cei care dau ordine şi de cei care le execută cu ajutorul reţelelor mortale", scrie Patriarhul.

Cele 18 condiţii puse de Europa pentru a da bani Greciei

Dimitra Noussi, care conduce două adăposturi pentru oameni fără adăpost şi o cantină în Atena spune că problemele vin atunci când oamenii nu au de lucru timp de 5-6 luni şi nu îşi mai pot plăti chiria. Majoritatea se bazează pe rude, dar situaţia este atât de gravă încât acest tip de întrajutorare nu funcţionează tot timpul.

"Mi-e teamă că vom avea o situaţie tot mai gravă. Brusc am început să vedem oameni la 50 de ani venind la noi şi chiar şi familii cu copii. Se simt umiliţi şi disperaţi. Nu credeam că voi vedea aşa ceva în ţara mea", spune Noussi.

Pe acest fundal UE şi FMI vin şi cer reducerea numărului de funcţionari publici cu 150.000 în următorii trei ani. Planul Marshall al UE de reconstrucţie a Greciei promis în iunie anul trecut nu a fost pus în practică.

Statul grec are datorii de 7 miliarde de euro către companii, producţia sectorului industrial a scăzut cu 15,5% în decembrie, iar alte 50.000 de firme mici sunt aşteptate să intre în faliment până în iulie. Se estimează că economia se va contracta cu încă 7% anul acesta.

Nu sunt şanse ca sectorul privat să ia locul statului şi să creeze locuri de muncă în viitorul apropiat, chiar dacă premierul Lucas Papademos ajunge la un acord cu ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble şi evită un faliment în martie. Şomajul va continua să crească.

Cel mai nou best-seller din Grecia este traducerea cărţii lui Heinrich Winkler "Weimar 1918-1933: Istoria primei democraţii germane" care povesteşte cum Germania îndatorată a urmat politici sub un sistem monetar legat de aur, pe care Grecia le urmăreşte acum în cadrul uniunii monetare europene, cu aceleaşi rezultate. Punctul culminant al cărţii este momentul în care naziştii şi comuniştii au câştigat jumătate din locurile din Parlament după alegerile din iulie 1932.

Totuşi, aceste paralele nu sunt exacte. Partidele radicale Syriza şi Noua Democraţie nu sunt atât de radicale. Dar ascensiunea lor pun cu siguranţă în pericol ordinea actuală. "Dacă vom avea un guvern de stânga îi vom cere politicos Troicii să părăsească ţara şi va trebui să discutăm despre o întoarcere ordonată la drahmă", a spus Theodoros, Dritsas, parlamentar al Syriza.

Premierul Papademos avertizează că un default şi o ieşire din zona euro ar duce la "haos economic". Dar acest haos nu are loc chiar acum? Nicio bancă elenă nu a mai putut emite o scrisoare de credit acceptată undeva în lume din noiembrie încoace. Marile companii greceşti trebuie să îşi mute sediile în Bulgaria pentru a putea face tranzacţii de bază.

Grecia suferă deja de efectele negative ale unei eventuale ieşiri din zona euro, dar nu se poate bucura de beneficiile unei astfel de măsuri aşa că ar putea ceda presiunii, ar putea impune controale asupra fluxurilor de capital şi să creeze un nou sistem bancar (aşa cum a făcut Irlanda). Un astfel de eveniment ar debloca economiile de 60 de miliarde de euro ţinute acum în aur, dolari, titluri germane de stat sau care sunt puşi la saltea.

"Grecia, prima colonie a zonei euro", descrierea făcută de un editorialist al Financial Times

Investitorii străini ar putea reveni în Grecia o dată ce rata de schimb va fi conformă cu realitatea, la circa 7 yuani chinezeşti.

Anlegos Tsakanakis de la think tank-ul IOVE este exasperat de acest mod de gândire. "Dacă îţi ia foc bucătăria şi sari pe geam de la etajul trei ai putea avea noroc. Dar nu este mai normal să încerci să stingi focul?", spune el.

Tsakanakis spune că Grecia a înregistrat o scădere a costurilor cu forţa de muncă de 15% de la începutul crizei, ceea ce reduce decalajul de competitivitate din interiorul zonei euro. În Grecia are loc o reformă prin care mediul de business să devină mai competitiv aşa că să lăsăm procesul să continue şi să vedem ce se întâmplă într-un an de acum încolo. "Multe se pot schimba în tot acest timp. Poate Germania va părăsi zona euro", mai spune Tsakanakis.

Într-un final, alegerea nu ţine de un calcul economic. Pentru o ţară balcanică poziţionată lângă eternii rivali otomani, ancora europeană are o importanţă semnificativă. "Noi grecii avem un suflet european şi unul oriental şi întotdeauna a existat o tensiune între ele", spune profesorul Matsaganis. "Dacă ne vor scoate din zona euro va fi o lovitură decisivă pentru implicarea noastră în proiectul european. Probabil Grecia nu va mai putea fi parte a Europei în timpul vieţii mele sau chiar a copiilor mei".

Judecând însă după starea în care se află creditorii ţării, probabil decizia nu le va aparţine grecilor.