Miniştrii de finanţe din zona euro fac eforturi pentru a reduce cât mai mult datoria Greciei şi insistă pentru o contribuţie mai mare a sectorului privat

Miniştrii de finanţe din zona euro, reuniţi la Bruxelles, într-o şedinţă care deja depăşeşte cu mult programul iniţial, pentru a decide asupra unui nou pacht de bailout pentru Grecia, au identificat modalităţi de a reduce datoria statului elen de la 160% din PIB în prezent la 123-124% din PIB în 2020 şi fac eforturi pentru a diminua datoria cât mai aproape de nivelul de 120% din PIB stabilit într-un acord anterior al liderilor europeni şi considerat ca fiind sustenabil, scrie presa internaţională.

"Am ajuns la un nivel de 123-124% din PIB-ul Greciei şi se fac eforturi pentru a impinge pragul mai mult", au declarat surse apropiate situaţiei, citate de Reuters.

De asemenea, miniştrii insistă ca finanţatorii privaţi ai Greciei să accepte pierderi de cel puţin 53,5% din valoarea nominal a obligaţiunilor elene pe care le deţin ca parte a schimbului de datorii care face parte din cel de-al doilea program de bailout destinat Greciei. Iniţial, liderii europeni au propus pierderi de 50%, prin care s-ar fi redus datoria elenă cu 100 de miliarde de euro.

Publicaţia britanică Financial Times noteayă că, în cel mai pesimist scenariu, în care datoria rămâne la 160% din PIB în 2020, Grecia va avea nevoie de un pachet de bailout de 245 miliarde euro, faţă de 130 miliarde euro cât a fost luat în considerare iniţial.

Între timp, cele mai recente sondaje de opinie din Grecia arată că partidul de opoziţie Noua Democraţie este cea mai populară formaţiune politică.