Străinii au drum drept pentru a cumpăra teren agricol: modificarea tratatului de aderare, posibilă doar în teorie

Investitorii străini vor putea achiziţiona teren agricol fără niciun fel de restricţie începând cu anul 2014 în condiţiile în care prelungirea interdicţiei ar implica modificarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană.

Noul ministru al agriculturii Stelian Fuia a susţinut miercuri că va cere autorităţilor de la Bruxelles să prelungească termenul pentru liberalizarea pieţei funciare. Şeful de la Agricultură a admis însă că o astfel de măsură ar fi posibilă numai prin modificarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană.

"Tratatul implică nişte clauze asumate de România la momentul negocierilor. Teoretic, dacă ar trebui să modificăm anumite prevederi din tratatul de aderare, ar trebui reluate negocierile pentru acel capitol. Ideea este simplă, în acest moment în UE se discută despre Grecia, despre cedări de suveranitate, ar fi un moment cât se poate de prost pentru o mişcare de acest gen", spune analistul politic Cristian Pârvulescu.

De cealaltă parte, Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef al României cu Uniunea Europeană, subliniază că "orice text juridic poate fi modificat, iar acest lucru implică negociere".

Oficialii mai au în acest moment doi ani pentru a găsi o soluţie de a pune frână achiziţiilor de teren agricol făcute de investitorii străini.

Pe primul loc în Europa la cedări de teren agricol către străini

România se află în acest moment pe primul loc între ţările din Europa şi pe locul zece în lume în funcţie de procentul de teren agricol controlat de companiile cu capital străin, potrivit unui raport al GRAIN, o organizaţie multinaţională care luptă pentru drepturile micilor fermieri. Pe piaţa locală investitorii străini deţin 7% din terenul agricol, în Cehia nonrezidenţii au în posesie 4% din total, în timp ce în Ucraina deţinerile investitorilor se ridică la 3%. Situaţia din Europa este însă mai puţin gravă decât cea din ţările africane. Spre exemplu, în Liberia străinii controlează două treimi din terenul agricol, iar în Sierra Leone investitorii au 15% din terenul arabil.

Achiziţiile din România au fost făcute în condiţiile în care în prezent investitorii sunt obligaţi să îşi înregistreze companii pe piaţa locală pentru a putea cumpăra teren.

În cifre absolute, suprafaţa aflată în proprietatea investitorilor străini se cifrează la 700.000 de hectare, potrivit unei statistici făcute publice de MADR la sfârşitul anului trecut. Spre exemplu, companii precum Maria Trading şi Agro Chirnogi, deţinute de un grup de oameni de afaceri libanezi, au ajuns să controleze peste 25.000 de hectare de teren în judeţul Călăraşi. La câteva sute de kilometri în judeţul Ialomiţa, investitorii danezi exploatează alte 3.500 de hectare de teren prin intermediul companiei JD Agro Cocora. Ce implicaţii au însă achiziţiile de teren făcute de străini?

"Sunt două opinii în piaţă în acest moment, cea naţionalistă care spune că nu este bine să vindem terenul străinilor şi o altă opinie mai largă care spune că dacă

ne-am hotărât să intrăm în UE, trebuie să jucăm pe piaţa comună şi să liberalizăm", spune Gabriel Popescu, profesor universitar în cadrul Facultăţii de economie agroalimentară şi a mediului din cadrul ASE Bucureşti.

El adaugă că împiedicarea achiziţiilor de teren agricol poate ţine pe loc investiţiile străine din agricultură, precizând totodată că trebuie făcută o distincţie între investitori. "Sunt cei care vin şi se supun regulilor de piaţă, dar şi cei care achiziţionează terenuri în scopuri speculative şi pentru a beneficia de subvenţii. Ca stat nu ai cum să ştii sau să poţi controla intenţiile unui investitor."

În bani, străinii deţin în România teren agricol în valoare de cel puţin 1,5 mld. euro, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere un preţ mediu de 2.000 de euro/hectar.

Liberalizarea este "o uşă deschisă"

Restricţiile impuse în prezent pentru achiziţiile de teren nu au ţinut pe loc investiţiile, însă liberalizarea totală a pieţei funciare ar fi o invitaţie cu uşa deschisă pentru cei ce vor să achiziţioneze ogoare româneşti, spune Mihai Anghel, unul dintre cei mai mari producători agricoli din România.

"Va fi un semnal dat investitorilor chiar dacă ei au cumpărat până acum fără mari probleme. Străinii nu cumpără numai prin firme, ci şi prin interpuşi. Ştiu eu foarte mulţi care folosesc interpuşi pentru a cumpăra teren. Terenurile noastre sunt atractive pentru străini pentru că sunt ieftine. Ministrul agriculturii ar trebui să iasă şi să spună la nivel declarativ că terenul nostru valorează 7.000 sau 9.000 de euro/hectar pentru a da un impuls pieţei", spune Mihai Anghel, proprietar la Cerealcom Dolj, un business de 120 de milioane de euro în agricultură. Anghel exploatează prin intermediul companiilor sale 25.000 de hectare de teren, grosul suprafeţelor fiind luate în arendă de la micii proprietari.