Inventaţi o reducere de taxe dacă vreţi relansarea economiei

Autor: Sorin Pâslaru 24.02.2012

Revizuirea prognozei de creştere pentru 2011 de către Comisia Europeană de la 2,1% la 1,6% este insuficientă şi creează iarăşi României iluzia că va avea venituri pe care de fapt nu se va putea baza.

Poate economia locală să aibă un ritm de creştere de peste 1% în condiţiile în care prognoza pentru zona euro, principalul partener comercial, s-a redus de la plus 0,5% la minus 0,3%?

Bugetul este construit pe o creştere de venituri de 7%, aşa după cum scrie şi în noul Programul de Guvernare, iar întrebarea este cum va fi obţinută această majorare a încasărilor dacă în 2011 a fost una similară pe o creştere economică de 2,5%.

Mai mult, în 2011 diferenţa pozitivă s-a datorat şi majorării TVA, având în vedere că pe primele şase luni comparaţia s-a făcut cu o perioadă din 2010 când taxa era de 19%, nu de 24%.

Din acest punct de vedere este de mirare că după întâlnirea cu FMI şi Comisia Europeană (al cărei reprezentant este de presupus că avea pe masă noua prognoză de creştere prezentată astăzi) nici guvernul şi nici finanţatorii nu au spus niciun cuvânt despre buget.

Bugetul, bugetul, bugetul - fiecărui întreprinzător îi stă mintea în fiecare zi numai la acest indicator de trei ani de zile. Şi acesta a fost punctul cheie la care a eşuat guvernul începând de la finalul lui 2008, când în ultimele trei luni ministrul Varujan Vosganian s-a trezit pur şi simplu cu -30% la încasările lunare.

Au tratat apoi la fel de imprudent evoluţia veniturilor bugetare Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu, care au angajat cheltuieli fără acoperire şi au fost nevoiţi să taie ulterior, provocând un şoc în economie. Numai lui Gheorghe Ialomiţianu "i-au ieşit" până la urmă veniturile şi deficitul, în 2011. Dar şi execuţia bugetului sub coordonarea sa ridică un semn de întrebare: de ce nu au crescut veniturile cu mai mult de 7% cât a fost bugetat dacă PIB-ul a avut un plus de 2,5%, cu un punct procentual mai mare decât creşterea estimată iniţial?

Nu se mai ia în considerare şi faptul că încasările din februarie vor fi dezastruoase, după toate probabilităţile, având în vedere blocajul economiei din sud-estul ţării sub nămeţi.

În plus, sentimentul dominant în mediul de afaceri este că statul trebuie să reducă neapărat o taxă mare - TVA, impozit pe venit, contribuţiile la asigurări sociale - pentru a da un respiro consumului.

Economia are nevoie absolută de eliberarea a 1-2 miliarde de euro în consum care pot fi obţinute numai prin reducerea de cheltuieli de la alte capitole pentru a păstra bugetul cu deficitul prognozat de 1,9% din PIB.

Deci tema guvernului este şi mai complicată decât de a ajusta cheltuielile la un nou ritm de creştere a PIB, spre jumătate faţă de estimarea iniţială.

Misiunea principală este să găsească spaţiu fiscal pentru o reducere a unei taxe/contribuţii care să ofere angajaţilor încredere în viitor, iar angajatorilor posibilitatea de a mări numărul de salariaţi şi/sau salariile fără costuri suplimentare.

Chiar cu riscul de a ţipa Transporturile, Dezvoltarea sau Internele că rămân fără bani, dacă atunci când tragi linie la sfârşitul anului reiese că sute de milioane de euro sunt cheltuite şi rezultate nu apar, probabil că mai târziu sau mai devreme ar trebui luată o decizie prin care să se ceară aceleaşi rezultate, dar cu bani mai puţini.

Pentru că nimeni nu vine să explice de exemplu cum de s-au dus în 2011 400 de milioane de euro pe întreţineri/modernizări/ reabilitări de drumuri în contul a două firme, adică un sfert din banii Companiei de Drumuri, când foamea de şosele nou construite e uriaşă.

Oamenii şi firmele ştiu mai bine cum să administreze banii decât statul. Daţi-le banii pe mână şi lăsaţi-i să decidă.

Cu ce indicatori funcţionează guvernul?

Ce urmăreşte? Urmăreşte majorarea PIB per capita? Urmăreşte majorarea exporturilor? Urmăreşte creşterea salariilor? Urmăreşte micşorarea deficitului?