Isărescu îşi face curaj: Chiar şi cele mai încăpăţânate bănci va trebui să reducă dobânzile la credite
"A venit primăvara, se topesc zăpezile, băncile vor avea mai multe lichidităţi şi chiar şi cele mai încăpăţânate va trebui să reducă dobânzile, că n-au încotro", a spus Isărescu la un seminar cu tema "Clusterele economice generatoare de locuri de muncă".
În ciuda politicii mai agresive a BNR, începută din luna noiembrie, de a reduce dobânda-cheie de la 6,25% la 5,5% şi de a injecta săptămânal bani în sistem prin operaţiuni repo, băncile sunt destul de "rezistente" preferând să ţină dobânzile sus la depozite pentru a nu se confrunta cu plecări de bani din partea deponenţilor şi, implicit, menţin şi dobânzile la creditele în lei sus.
Există şi bănci care au făcut mişcări în sens invers faţă de semnalele BNR, scumpind creditele în lei pentru a-şi reface marjele.
Dobânzile la lei, în special la creditele cu garanţii, rămân semnificativ mai mari decât la valută, ceea ce a determinat până acum clienţii să ocolească finanţările în moneda naţională. Analiştii consideră că şansele de a vedea o revenire spectaculoasă a creditării în lei sunt reduse din cauza presiunilor de finanţare a băncilor, dar şi diferenţialului semnificativ de dobândă între lei şi valută.
Odată cu tensiunile din Europa din ultimul an, băncile locale au fost lăsate de instituţiile-mamă să se descurce singure cu finanţarea având în vedere că nu le mai pot trimite bani din străinătate şi chiar cer retragerea unor împrumuturi. Atunci singura sursă de finanţare a portofoliului de credite date în anii de boom este piaţa internă. Din acest motiv, dobânzile la lei (7-8%) şi la euro (4-4,5%) oferite la depozite sunt cu mult peste indicatorii de referinţă (5,5% la lei şi 1% la euro), iar la credite se mai pune o marjă de câteva puncte procentuale.
Declaraţia guvernatorului sugerează că BNR va căuta să lase mai multă lichiditate în piaţă, ceea ce se va realiza, cel mai probabil, printr-o reducere a rezervelor minime obligatorii în şedinţa din 29 martie.
BNR a operat în ultimele luni trei tăieri succesive ale dobânzii-cheie, însă rezervele minime obligatorii (sumele de bani pe care băncile trebuie să le lase la BNR din depozitele atrase) au staţionat la 15% la lei şi la 20% la valută. Isărescu a adus în discuţie frecvent situaţia în care se află sectorul bancar şi a lansat mesaje dure la adresa bancherilor. El a avertizat că 2012 ar putea fi anul unor mari transformări în bilanţurile băncilor şi în clasamentele bancare, în condiţiile în care majorarea dobânzilor pentru depozite, în "răspăr" cu relaxarea politicii BNR, va afecta cotele de piaţă şi profiturile, în special la băncile cu capital străin.
În ultimii doi ani sistemul a fost pe pierdere, acest rezultat fiind explicat la unele bănci şi prin dobânzile plătite la resurse. Portofoliile de credite au continuat să se afle sub presiune, iar o parte importantă din profiturile operaţionale au mers în provizioane.
Guvernatorul crede că, în pofida unor opinii contrare, canalul de transmisie a politicii monetare funcţionează, ajustările dobânzii-cheie transmiţându-se în piaţă, deşi cu o întârziere. Economia, care se chinuie să nu revină în recesiune, are nevoie de finanţare. Având în vedere că împrumuturile în valută au devenit extrem de resctrictive şi scumpe, BNR vrea să vadă leul ca nouă monedă predominantă de împrumut. Cum economia europeană a încetinit, doar consumul intern poate să susţină creşterea economică.
În ianuarie soldul creditelor a scăzut pentru prima dată în ultimul an. Soldul creditelor în lei pentru populaţie şi firme s-a diminuat cu echivalentul a un miliard de lei, până la 80,6 mld. lei, bancherii preferând să finanţeze statul decât să-şi asume riscuri în economie.
Dezechilibrul CAS se rezolvă prin locuri de muncă
Dezechilibrul bugetului de asigurări sociale poate fi rezolvat doar prin crearea de locuri de muncă, întrucât creşterea impozitelor şi taxelor nu face decât să stimuleze evaziunea, crede Mugur Isărescu. "Bătălia se va duce aici, cine va reuşi să rezolve această problemă şi să iasă din cercul vicios (...) Soluţia este să acoperim deficitul CAS nu prin majorări de impozite, pentru că acestea nu fac decât să stimuleze evaziunea, ci prin crearea de noi locuri de muncă".
Şi săptămâna trecută guvernatorul BNR a făcut referiri la sistemul fiscal şi evaziune, afirmând că modelul antreprenorului român, care vrea să fie şi patron şi manager, dar şi sistemul fiscal conceput astfel încât să forţeze managerii să facă evaziune fiscală sunt piedici în dezvoltarea pieţei de capital. El a arătat că aceeaşi problemă i-a fost ridicată şi în anul 2000, pe vremea când era premier, iar opinia sa a rămas aceeaşi, că soluţiile financiare nu pot fi decât temporare, când există un asemenea dezechilibru mare, fizic, numeric, până când reformele structurale duc la regăsirea echilibrului fundamental.
"În ceea ce priveşte BNR, îşi va vedea de treaba ei, nu vrem să ieşim din domeniul pe care îl acoperim, căutăm să ajutăm prin îmbunătăţirea condiţiilor de creditare. Dar, fără a ieşi din matca noastră, trebuie să spunem că aceste îmbunătăţiri sunt paleiative, iar soluţia adevărată este crearea de locuri de muncă", a adăugat Isărescu. El a participat joi la un seminar cu tema "Clusterele economice generatoare de locuri de muncă". Puţin peste 4 milioane de salariaţi susţin 5,5 milioane pensionari, iar numărul persoanelor asistate social, sub diferite forme, este de 7,5 milioane, potrivit Sulfinei Barbu, fost ministru al muncii.