Guvernul ţinteşte să fie primul partener economic al Republicii Moldova, dar trebuie să depăşească Rusia

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu crede că România va deveni primul partener economic al Republicii Moldova, dar asta după amplul program de privatizări anunţat de Chişinău în urmă cu un an.

Micuţa ţară vecină, cândva parte a României, se zbate de câţiva ani într-o criză politică profundă, iar economia nu o ajută pentru că nu prea o mai are după ce aceasta a rămas în stânga Nistrului - în urma războiul transnistrean din urmă cu 20 de ani.

Cu un PIB care se învârte în jurul valorii de 6,2 mld. dolari (4,3 mld. euro), cu un salariu mediu brut de 3.556 lei moldoveneşti (216 euro, faţă de 456 euro în România) Republica Moldova trăieşte în bună măsură de pe urma cetăţenilor plecaţi să lucreze în afara graniţelor. În jur de o treime dintre cetăţenii Republicii Moldova (3,5 mil. locuitori, fără cei din stânga Nistrului) sunt plecaţi la lucru în străinătate.

Ce poate oferi atractiv o astfel de ţară în afară de afectivitatea care decurge dintr-o istorie comună şi, cândva, idealuri comune?

Într-o declaraţie făcută după încheierea şedinţei comune a celor două guverne, premierul Ungureanu a susţinut: "România este al doilea partener major economic al Republicii Moldova (după Federaţia Rusă - n.n.). Deocamdată. Va fi primul, după privatizare."

Premierul român nu a dat detalii, dar declaraţia sa merită reţinută din următorul considerent. În urmă cu un an, în martie 2011, Republica Moldova a anunţat un amplu program de privatizări şi va vinde până şi obiective strategice precum aeroporturile (are doar două aeroporturi civile, la Chişinău şi Bălţi) sau gazoductele. Mai mulţi analişti consultaţi atunci au sugerat că investitorii români vor fi privilegiaţi în faţa celor ruşi. Dar, de atunci, în România s-au auzit mai puţine despre privatizările de peste Prut, până la declaraţia de sâmbătă a premierului român.

În orice caz, până la a ajunge primul partener comercial al Republicii Moldova, România se mulţumeşte cu locul al doilea, după Rusia. În 2011 schimburile comerciale dintre cele două ţări au fost de 1 mld. dolari.

Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, în Republica Moldova sunt înregistrate 1.256 societăţi mixte româno-moldoveneşti (15% din totalul întreprinderilor cu aport de capital străin), dar capitalul subscris este de doar 30 mil. dolari (totalul investiţiilor româneşti în Moldova este de aproximativ 100 mil. dolari) , ceea ce arată că, totuşi, investiţiile nu sunt de anvergură. Între companiile mari prezente în România care activează şi în Republica Moldova sunt Petrom, Rompetrol, BCR sau BT Leasing.

Principalele decizii luate la şedinţa comună a celor două guverne

• Reţeaua de transport a Republicii Moldova va fi inteconectată cât mai rapid la toate axele şi coridoarele europene care traversează România, pentru a reduce costul şi durata călătoriilor între cele două ţări.

• Proiectul de interconectare a reţelelor de transport al gazelor naturale va fi finalizat în acest an.

• România va acorda Republicii Moldova un sprijin financiar de 15 mil. euro pentru proiecte în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice, bani asiguraţi din fondul nerambursabil de 100 milioane euro alocat în urmă cu doi ani.

• Convenţia dintre Guvernul României şi cel al Republicii Moldova pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale în cazul impozitelor pe venit şi capital, în vigoare din 1997, va fi renegociată, cu reducerea cotelor de impozit aplicate dividendelor, dobânzilor şi redevenţelor.

• Miniştrii Guvernului României şi cei ai Guvernului Republicii Moldova au semnat Planul de acţiune pentru aplicarea Parteneriatului Strategic privind integrarea europeană a statului moldovean.