Scumpirea petrolului ar putea deveni „noua Grecie“ a Europei şi a lumii dezvoltate
Informaţiile au fost dezminţite, iar ieri ţiţeiul Brent se tranzacţiona la 124 de dolari pe baril în jurul orei 16:00, însă volatilitatea cotaţiilor subliniază cât de vulnerabile sunt preţurile.
Îngrijorările legate de creşterea cotaţiei petrolului sunt tot mai mari, iar analiştii avertizează că Europa s-ar putea afla în centrul unui şoc al preţului ţiţeiului, scrie cotidianul britanic The Guardian. Scumpirea petrolului este cea mai gravă problemă cu care se confruntă economia mondială, spun analiştii.
Banca britanică HSBC consideră majorarea preţului aurului negru ca fiind "noua Grecie" pentru lumea dezvoltată, deşi temerile privind răspândirea la nivel mondial a turbulenţelor din Europa s-au redus pentru moment, notează cotidianul The Wall Street Journal. Publicaţia americană avertizează că preţurile ridicate ale petrolului vor afecta foarte mult economia europeană, aflată în pragul recesiunii, iar întreruperile livrărilor de ţiţei şi cererea elastică de pe pieţele emergente înseamnă că ieftinirile vor întârzia să apară.
Consumatorii din unele state europene plătesc deja preţuri record pentru benzină la pompă după ce petrolul Brent a atins niveluri record în ultimele săptămâni, ceea ce se transferă şi în preţul altor bunuri şi implicit în reducerea venitului disponibil al populaţiei, un element important în fiecare economie.
Nu acesta a fost contextul pe care liderii politici din Europa îl aşteptau în momentul în care s-au întrunit, săptămâna trecută, la Bruxelles pentru semnarea pactului fiscal.
Factorii de decizie politică şi companiile au îndrăznit să creadă că economia începe să se relanseze după ce criza din zona euro le-a distrus încrederea investitorilor la sfârşitul anului trecut, însă acum aceştia trebuie să-şi facă griji pentru un duşman diferit, pentru că, aşa cum spune economistul-şef al HSBC Stephen King, "petrolul este noua Grecie", menţionează The Guardian.
Deşi fluxul de veşti negative din zona euro a încetat temporar, costurile materiilor prime ar putea înăbuşi relansarea economiei europene înainte ca aceasta să înceapă.
Preţul petrolului ar putea continua să crească în acest an din cauza tensiunilor politice din Orientul Mijlociu legate de presupusul program nuclear al Iranului, un producător-cheie de ţiţei. Iranul a fost sancţionat de ţările dezvoltate cu blocarea exporturilor de ţiţei, iar Teheranul a răspuns ameninţând că va închide Strâmtoarea Ormuz, o rută crucială pentru livrările de petrol.
Preţul ridicat al ţiţeiului este exact lucrul de care nu are nevoie o economie care îşi revine fragil. Pe termen scurt, preţul mare va alimenta accelerarea inflaţiei, ceea ce va reprezenta o problemă pentru băncile centrale, iar consumatorii împovăraţi de datorii nu vor putea, probabil, să suporte timp îndelungat preţurile ridicate. Pe termen lung, energia scumpă va reduce cererea, va afecta încrederea investitorilor şi va determina scăderea economică.
Analiştii Erste Bank estimează că preţul mediu al petrolului Brent va creşte în acest an la 123 de dolari pe baril, faţă de 111 dolari pe baril anul trecut. (Vezi pagina 5)
Ţările vulnerabile ale Europei depindeau de petrolul iranian
Cazul Greciei este, de departe, cel mai dramatic din Europa. Statul nu are o producţie internă de petrol, bazându-se exclusiv pe importurile de ţiţei.
De la încheierea primului acord de bailout cu FMI şi UE, ţara a fost obligată să apeleze la Iran ca furnizor de ultimă instanţă deoarece de aici importurile sunt mai ieftine, iar mulţi exportatori se tem să colaboreze cu statul elen din cauza îngrijorărilor legate de criza financiară.
Peste 50% din petrolul importat de Grecia în 2011 a fost de provenienţă iraniană, Iranul fiind principalul furnizor. Europa va impune embargo total asupra petrolului iranian începând cu 1 iulie.
Pe lângă Grecia, Italia şi Spania depind semnificativ de Iran pentru acoperirea necesarului de petrol.