Scumpirea petrolului ar putea deveni „noua Grecie“ a Europei şi a lumii dezvoltate

Autor: Andreea Mindrila 06.03.2012
Europa pare să fi scăpat pentru moment de un dezastru iminent după domolirea crizei datoriilor, însă creşterea preţului petrolului ameninţă din nou economiile. Preţul petrolului Brent, de referinţă pentru bursa londoneză, a urcat săptămâna trecută la 128 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de după iulie 2008, în urma unor informaţii din presa iraniană privind un incendiu la un oleoduct saudit.


Informaţiile au fost dezminţite, iar ieri ţiţeiul Brent se tran­zacţiona la 124 de dolari pe baril în jurul orei 16:00, însă vola­tilitatea cotaţiilor subliniază cât de vulnerabile sunt preţurile.

Îngrijorările legate de creşterea cotaţiei petrolului sunt tot mai mari, iar analiştii avertizează că Europa s-ar putea afla în centrul unui şoc al preţului ţiţeiului, scrie cotidianul britanic The Guardian. Scumpirea petrolului este cea mai gravă problemă cu care se confruntă economia mon­dială, spun analiştii.

Banca britanică HSBC consideră majorarea preţului aurului negru ca fiind "noua Grecie" pentru lumea dez­voltată, deşi temerile privind răspân­direa la nivel mondial a turbulenţelor din Europa s-au redus pentru moment, notează cotidianul The Wall Street Journal. Publicaţia americană avertizează că preţurile ridicate ale petrolului vor afecta foarte mult economia europeană, aflată în pra­gul recesiunii, iar întreru­perile livrărilor de ţiţei şi cererea elastică de pe pieţele emergente înseamnă că ieftinirile vor întârzia să apară.

Consumatorii din unele state euro­pene plătesc deja preţuri record pentru benzină la pompă după ce petrolul Brent a atins niveluri record în ultimele săptă­mâni, ceea ce se transferă şi în preţul altor bunuri şi implicit în reducerea venitului disponibil al popu­laţiei, un element important în fiecare economie.

Nu acesta a fost contextul pe care liderii politici din Europa îl aşteptau în momentul în care s-au întrunit, săptă­mâna trecută, la Bruxelles pentru sem­na­rea pactului fiscal.

Factorii de decizie politică şi companiile au îndrăznit să creadă că economia începe să se relanseze după ce criza din zona euro le-a distrus încrederea investitorilor la sfârşitul anului trecut, însă acum aceştia trebuie să-şi facă griji pentru un duşman diferit, pentru că, aşa cum spune economistul-şef al HSBC Stephen King, "petrolul este noua Grecie", men­ţio­nează The Guardian.

Deşi fluxul de veşti negative din zona euro a încetat temporar, costurile ma­te­riilor prime ar putea înăbuşi relansarea economiei euro­pene înainte ca aceasta să înceapă.

Preţul petrolului ar putea continua să crească în acest an din cauza tensiu­nilor politice din Orientul Mijlociu legate de presupusul program nuclear al Iranului, un producător-cheie de ţiţei. Iranul a fost sancţionat de ţările dezvol­tate cu blocarea exporturilor de ţiţei, iar Teheranul a răspuns ameninţând că va închide Strâmtoarea Ormuz, o rută crucială pentru livrările de petrol.

Preţul ridicat al ţiţeiului este exact lucrul de care nu are nevoie o economie care îşi revine fragil. Pe termen scurt, preţul mare va alimenta accelerarea in­flaţiei, ceea ce va reprezenta o problemă pentru băncile centrale, iar consuma­torii împovăraţi de datorii nu vor putea, probabil, să suporte timp îndelungat preţurile ridicate. Pe termen lung, energia scumpă va reduce cererea, va afecta încrederea investitorilor şi va determina scăderea economică.

Analiştii Erste Bank estimează că preţul mediu al petrolului Brent va creşte în acest an la 123 de dolari pe baril, faţă de 111 dolari pe baril anul trecut. (Vezi pagina 5)

Ţările vulnerabile ale Europei depindeau de petrolul iranian

Cazul Greciei este, de departe, cel mai dramatic din Europa. Statul nu are o producţie internă de petrol, bazându-se exclusiv pe importurile de ţiţei.

De la încheierea primului acord de bailout cu FMI şi UE, ţara a fost obli­gată să apeleze la Iran ca furnizor de ulti­mă instanţă deoarece de aici im­por­turile sunt mai ieftine, iar mulţi expor­tatori se tem să colaboreze cu statul elen din cauza îngrijorărilor legate de criza financiară.

Peste 50% din petrolul im­portat de Grecia în 2011 a fost de prove­nienţă iraniană, Iranul fiind principalul furnizor. Europa va impune embargo total asupra petrolului iranian începând cu 1 iulie.

Pe lângă Grecia, Italia şi Spa­nia depind semnificativ de Iran pentru acoperirea necesarului de petrol.