Agricultura şi industria au pus pe roate economia anul trecut. Nu ne vom mai întâlni prea curând cu producţia record de cereale

"Datele reconfirmă creş­terea de 2,5% a PIB-ului pentru anul trecut, agricultura având cea mai mare rată de creştere dintre toate sectoarele, avans venit pe fondul anului agricol extraordinar. Cel mai important impact al anului agricol a fost vizibil însă în trimestrul al treilea. Sectorul industrial a avut rezultate bune anul trecut cu o creştere pe tot anul de 5%, însă performanţa s-a deteriorat pe parcursul anului. Şi construcţiile au avut o contribuţie la creştere după ce în ultimii doi ani sectorul a înregistrat o contracţie puternică", spune Cătălina Molnar, economist-şef al RBS Bank.

Impactul agriculturii în evoluţia PIB-ului din trimestrul al treilea al anului trecut a întrecut la acel moment toate aşteptările analiştilor.

România a încheiat trimestrul trei din 2011 cu o creştere economică de 4,5%, avans asigurat într-o mare măsură (22%) de recoltele record de cereale, însă şi de preţurile mari ale materiilor prime agricole precum grâul sau porumbul.

Fermierii au strâns anul trecut în hambare circa 7 milioane de tone de grâu, 11,4 milioane de tone de porumb, 2 milioane de tone de floarea-soarelui şi aproape 1 milion de tone de seminţe de rapiţă.

Acestea au fost şi cele mai bune producţii din ultimii cinci ani. În bani, aceste recolte valorează circa 4,5 miliarde de euro, potrivit estimărilor ZF, ce au în vedere cotaţiile de pe bursele internaţionale.

Plusul faţă de 2010 este de 1,5 miliarde de euro.

După ce producătorii au băgat recoltele în hambare, contribuţia agriculturii la creşterea economiei s-a mai domolit pentru ca în ultimul trimestru al anului trecut sectorul să acopere numai cu 3,1% din avans după ce în trimestrul anterior asigurase peste 20% din creştere.

Avansul economiei a frânat însă în ultimul trimestru al anului trecut până la 1,9%. În ultimele patru luni ale anului cel mai important plus a fost asigurat de sectorul construcţiilor, respectiv 5,7% din creştere.

Jucătorii din industria construcţiilor au estimat însă valoarea de anul trecut a pieţei construcţiilor la 9,3 miliarde de euro, în scădere cu 4% faţă de 2010, potrivit datelor ARACO.

Cătălina Molnar, economist-şef RBS Bank: Cel mai important impact al anului agricol a fost vizibil însă în trimestrul al treilea. Sectorul industrial a avut rezultate bune anul trecut cu o creştere pe tot anul de 5%, însă performanţa s-a deteriorat pe parcursul anului.

Minus în T4

Produsul Intern Brut s-a redus în ultimul trimestru al anului trecut cu 0,2% faţă de trimestrul anterior şi oferă primele indicii şi despre cum a evoluat economia în primele luni ale acestui an.

"Frânarea creşterii economice din trimestrul patru la 1,9% de la 4,4% a fost determinată în mare măsură de scăderea rezultatelor din agricultură", explică Cătălina Molnar, care adaugă că declinul a fost peste aşteptări.

Ea mai spune că în cazul industriei, unde contribuţia la creşterea economică a coborât între T3 şi T4 de la 4,8% la 2%, declinul a fost luat în calcul pe baza indiciilor venite de pe pieţele externe, unde cererea a dat semne de fragilitate.

De cealaltă parte, Vlad Muscalu, în cadrul ING Bank, subliniază că "uşoara contracţie din T4 sugerează că estimarea (făcută de ING - n. red.) de creştere economică de 0,8% pentru 2012 se află sub un anumit grad de risc".

Cererea pe piaţa internă însă a crescut cu 2,5% în trimestrul al patrulea din 2011 faţă de acelaşi interval din anul precedent.

Pe un ton similar, consumul s-a majorat cu 1,4% pe baza unei creşteri de 2,8% a consumului populaţiei, plus care a compensat reducerea cu aproape 4% a cheltuielilor administraţiilor publice.

Vlad Muscalu, economist ING Bank: Frânarea creşterii economice din trimestrul patru la 1,9% de la 4,4% a fost determinată în mare măsură de scăderea rezultatelor din agricultură.

Banii strânşi la buget nu ţin pasul cu economia

Autorităţile au reuşit anul trecut să strângă venituri bugetare cu 7% peste cele din 2010, însă avansul a fost obţinut în contextul în care economia a crescut cu 2,5%, cu un punct procentual faţă de estimările iniţiale.

Executivul avea bugetat pentru anul trecut un PIB de 543 miliarde de lei, rezultat ce corespunde unor încasări bugetare de 182 miliarde de lei, adică 33%.

Datele oficiale arată că la sfârşitul anului trecut această sumă a ajuns la buget. În realitate însă, România a încheiat 2011 cu un PIB de 578 miliarde de lei.

În aceste condiţii, la sfârşitul anului trecut banii colectaţi la buget ar fi trebuit să ajungă la 195 miliarde de lei, dacă s-ar fi păstrat gradul de colectare de 33%. Din conturile statului lipsesc astfel 13 miliarde de lei (3,2 miliarde de euro).

Rezultatul se datorează atât faptului că Guvernul a fost luat prin surprindere de creş­terea economică peste aşteptări, însă evoluţia tine şi de o incapacitate a Finanţelor de a creşte gradul de colectare a impozitelor şi taxelor într-un ritm similar cu cel al economiei.

Toate guvernele din ultimii zece ani au pus pe masă proiecte pentru majorarea veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acesta a rămas doar la nivel declarativ, în timp ce "în teren" ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată pragul de 33%.

Anul trecut Guvernul a obţinut de la Comisia Europeană unda verde pentru introducerea taxării inverse pentru cereale şi plante tehnice - instrument cu ajutorul căruia autorităţile au anunţat că vor reduce evaziunea fiscală din agricultură, unul dintre cele mai "negre" sectoare din economie.

Guvernul nu a prezentat însă până acum public rezultatul concret al introducerii acestui mecanism. Ca şi predecesorii săi, noul premier Răzvan Mihai Ungureanu a anunţat că va aduce 2 miliarde de euro în buget din fiscalizarea comerţului, în special a celui cu legume şi fructe şi a celui cu băuturi alcoolice.

Pentru acest an Guvernul şi-a propus să majoreze încasările de la buget cu 7,5% faţă de 2011, însă încetinirea puternică a creşterii economice prognozate pentru acest an pune ţinta autorităţilor sub semnul riscului. Bugetul, construit de cabinetul condus de Emil Boc, a prognozat pentru acest an venituri de 195,3 miliarde de lei. Finanţele au fundamentat însă această estimare optimistă atât pe o creştere economică de 2%, cât şi pe majorarea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor europene. Situaţia din prezent nu arată însă drum drept în niciunul dintre aceste cazuri. Economiile europene continuă să sufere ca urmare a crizei datoriilor, iar Grecia este în continuare "pe perfuzii".

În tot acest timp, la Bucureşti fondurile europene continuă să se lase aşteptate. În prima lună a acestui an România nu a atras niciun euro din banii puşi la dispoziţie de Bruxelles pentru ca în februarie Comisia Europeană să oprească, pentru a doua oară în ultimele 12 luni, plăţile pentru una dintre cele şapte linii de finanţare ca urmare a descoperirii de nereguli. Bugetul de anul acesta a fost construit însă pe baza asumării că în economie vor intra circa 5 miliarde de euro, bani de la Uniunea Europeană.