"Arhanghelii" austerităţii au vândut armament de 1 miliard de euro Greciei în timp ce negociau salvarea acesteia de la faliment

Autor: Andreea Mindrila 09.03.2012



Ţările din Uniunea Europeană au vândut Greciei armament în valoare de peste un miliard de euro în perioada în care negociau primul acord de bailout, în 2010, iar principalii beneficiari ai banilor sunt Franţa, Germania şi Olanda, statele care acum îi cer Europei să se vindece de criza datoriilor prin austeritate, relatează EU Observer.

Franţa a fost de departe cel mai mare beneficiar al vânzării de armament, încasând dintr-o afacere cu avioane de luptă 794 milioane de euro, conform datelor publicate recent de Consiliul European. Franţa a vândut, de asemenea, rachete în valoare de 58 milioane de euro şi echipament electronic folosit pentru protejarea aeronavelor şi localizarea ţintelor.

Germania şi Olanda au vândut împreună aparatură electronică şi vehicule de teren de 90 de milioane de euro, Italia i-a furnizat Greciei puşti şi componente pentru aeronave de 52 milioane de euro, iar Spania a vândut statului grec produse chimice folosite în domeniul militar.

Grecia încearcă în prezent să reducă pe cât de mult posibil cheltuielile bugetare, dar rămâne totuşi unul dintre statele din regiune care utilizează cei mai mulţi bani pentru achiziţia de arme din cauza ameninţării pe care o percepe din partea Turciei.

Ministrul adjunct grec al apărării din perioada achiziţiilor de armament Panos Beglitis a declarat pentru Thomson Reuters în 2010 că ţărie din UE nu au făcut presiuni asupra guvernului de la Atena să cumpere arme pentru a primi în schimb ajutorul financiar. Dar un consilier al liderului grec din acea perioadă George Papandreu, care a dorit să rămână anonim, a declarat pentru agenţia de ştiri: "Nimeni nu spune «Dacă nu cumpăraţi navele noastre de război, nu vă dăm bailout-ul». Însă logica ne-a spus că ne-ar fi sprijinit mai mult dacă făceam acest lucru".

Privind situaţia din Orientul Mijlociu, datele pentru anul 2010 arată că statele din UE i-au înarmat pe musulanii suniţi, aliaţi ai Europei, împotriva duşmanilor, musulmanii şiiţi din Iran şi Siria.

Unele ţări din Uniunea Europeană au acordat licenţe pentru exporturi de 2,5 miliarde de euro către Arabia Saudită, de 1,5 miliarde de euro pentru vânzări către Emiratele Arabe Unite şi 1,2 miliarde euro pentru exporturi destinate Omanului. Vânzările către regimurile mai mici controlate de suniţi - Bahrain, Iordania, Kuweit, Quatar şi Yemen - au adus în plus 1,1 miliarde de euro.

În ultimul an, statele UE au pus la dispoziţia regimurilor dictatoriale sunite destule mijloace de represiune, în acelaşi timp condamnând abuzurile, de exemplu din Iran sau din ţările mai puţin importante strategic din Africa de Nord.

Mitu Gulati, arhitectul swap-ului obligaţiunilor greceşti, îndeamnă alte state la acţiuni asemănătoare

Mitu Gulati, unul dintre părinţii intelectuali al celui mai mare schimb de obligaţiuni din istorie, care ar trebui să salveze Grecia de la faliment, a cerut ca şi alte state puternic îndatorate din Europa să recurgă la propriul program de preschimbare a datoriilor în genul celui rulat de Atena, dar la dimensiuni mai mici, scrie The New York Times.

Argumentul lui Gulati, profesor la Universitatea americană Duke, spune că în loc să se înhame la bailout-uri repetate şi un deceniu de austeritate, statele ar trebui să negocieze direct cu creditorii pentru a-şi reduce datoriile. În Europa, niciun moment nu este mai potrivit ca prezentul, când investitorii se tem că anumite guverne, precum cel al Portugaliei, vor urma exemplul Greciei şi vor decide unilateral impunerea în contracte a unor clauze care să forţeze investitorii să participe la restructurarea datoriilor. La o prelegere, Gulati a spus, glumind, că prietenii lui de la BCE i-au cerut să nu-şi propovăduiască prea mult ideile.

"I-am întrebat: «De ce nu?», iar ei au răspuns: «Pentru că atunci toată lumea va face întocmai»." Programul rulat de Atena pentru reducerea datoriei are ca inspiraţie o lucrare a lui Gulati şi a mentorului acestuia, Lee Buchheit, prin care se sugerează modul prin care investitorii care nu vor să participe la schimbul de obligaţiuni pot fi obligaţi la pierderi. Buchheit este consilierul Atenei în afacerea cu obligaţiuni. Bogdan Cojocaru