Israelienii de la Tnuva îşi scot vacile la vânzare după ce şi-au închis operaţiunile
Producătorul de lactate Tnuva, cel mai mare jucător din industria alimentară israeliană, care anul trecut a anunţat închiderea operaţiunilor din România pe fondul pierderilor acumulate, îşi scoate vacile la vânzare, în contextul în care ferma construită în Adunaţii-Copăceni (Giurgiu) este acum în faliment.
Potrivit unui anunţ al Capitol Insol SPRL, lichidatorul judiciar al TRM Tnuva Romania Milk, ferma de animale a israelienilor, miercuri de la ora 10.00, va avea loc o licitaţie la sediul fabricii de lactate din Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, aici urmând să fie scoase la vânzare circa 1.087 de vite din rasa Holstein, animale care asigurau circa 25% din necesarul de lapte al Tnuva în România.
Valoarea totală de la care ar urma să plece licitaţia este de 11,1 milioane de lei (2,5 milioane de euro), fără TVA, adică aproximativ 2.400 de euro pentru fiecare animal. Dincolo de vite, lichidatorul judiciar al Tnuva mai scoate la vânzare stocuri de furaj şi medicamente în valoare de 0,7 milioane de lei (0,17 milioane de euro).
De la planuri de creştere, la vânzarea vitelor
Astfel, după ce planurile israelienilor de a deveni un jucător important pe piaţa locală au eşuat, companiei nu i-a mai rămas altceva de făcut decât să scoată la vânzare animalele care înainte îi furnizau materia primă pentru realizarea iaurturilor sau a smântânei în fabrica din Popeşti-Leordeni.
La finalul anului 2005, Tnuva, cel mai mare jucător din industria alimentară israeliană, făcea un pariu imens cu piaţa locală investind 55 de milioane de euro într-o unitate de producţie în România, la Popeşti-Leordeni, şi într-o fermă de animale la Adunaţii-Copăceni.
Planurile erau făcute pentru un business de 70 de milioane de euro în câţiva ani de la deschiderea unităţii, acţionarii ţinteau podiumul din industria lactatelor după investiţii de milioane de euro în promovare, piaţa trebuia să crească cu două cifre anual, dar la finele lui 2010, după doi ani de criză, Tnuva avea pierderi cumulate de 85 mil. euro.
Nici situaţia din piaţa lactatelor nu a fost de partea Tnuva.
Datele disponibile arată că în afara segmentului de iaurturi, toate celelalte categorii (lapte, smântână, brânzeturi, unt sau deserturi pe bază de lapte - n.red.) au trecut de la creşteri de două cifre în anii 2007-2008 la scăderi de două cifre, în cele mai multe din cazuri, în 2010.
Datele depuse de companie la Ministerul Finanţelor arată că în 2009 Tnuva România înregistra pierderi de 22,7 milioane de euro, mai mari decât cifra de afaceri, care era de 21,4 milioane de euro. Dacă în 2010 pierderile s-au redus, ajungând la 15,2 milioane de euro, şi vânzările au scăzut până la un nivel de 17 milioane de euro. Tot în 2010, datele de la Ministerul Finanţelor arată că în fabrică mai activau 165 de oameni.
Cine a pus umărul la afacerea Tnuva ?
La finanţarea investiţiei Tnuva în România au pus umărul mai multe bănci, pe listă aflându-se BRD Group Société Générale, Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, şi National Bank of Greece, care la sfârşitul anului 2006 au deschis o linie de credit de 25,3 milioane de euro în favoarea producătorului de lactate. În afară de aceste bănci comerciale, pentru dezvoltarea afacerii Tnuva în România, sigura ţară din afara Israelului în care producătorul de lactate s-a avântat, a pus umărul şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), creditând planurile de dezvoltare ale companiei cu 15 milioane de euro. Banii erau pentru construcţia fabricii de lactate din Popeşti-Leordeni, precum şi pentru ferma de animale din Adunaţii-Copăceni.