Sub ochii tuturor guvernelor, 1,5 mld. euro de la Hidroelectrica s-au dus la băieţii deştepţi

În 2001, proaspăt înfiinţata Hidroelectrica, devenită în urma reorganizării sistemului energetic românesc producătorul celei mai ieftine energii, semna primul contract direct pentru vânzarea energiei, dar şi primul contract de export.
După un deceniu în care contractele directe ale Hidroelectrica au iscat reacţii politice acide, au generat acuzaţii de subminare a economiei, liste întregi de directori sau miniştri fiind puşi sub acuzare, bilanţul profiturilor la care compania a renunţat vânzându-şi energia ieftin către firme bine conectate la cercurile politice se ridică la peste 1,5 miliarde de euro, conform estimărilor ZF.

"Cantităţile de energie şi preţurile cuprinse în contractele comerciale încheiate de către Hidroelectrica nu pot fi făcute publice deoarece societatea este producător/furnizor licenţiat şi participă activ în piaţa concurenţială a energiei. Conform legii, prevederile contractuale sunt confidenţiale, datele aferente acestor contracte fiind cunoscute de administratorii şi acţionarii Hidroelectrica şi de instituţii ale statului cu drept de reglementare, control sau anchetă", au răspuns reprezentanţii Hidroelectrica la solicitarea ZF privind cantităţile de energie vândute prin intermediul acestor înţelegeri şi preţurile medii anuale pe contractele derulate în perioada 2001-2011.

Nici Ministerul Economiei nu a răspuns la această solicitare.

Un bilanţ dureros

Totuşi, pornind de la informaţiile publicate de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica, de la preţurile medii realizate pe platformele de tranzacţionare ale bursei de energie OPCOM, de la declaraţiile oamenilor politici, aşa cum au fost cele ale şefului statului Traian Băsescu sau cele mai recente ale FMI, sau de la datele publicate de unii clienţi ai Hidroelectrica, ZF a încercat să facă un bilanţ al acestor zece ani în care cea mai valoroasă companie de stat şi-a vândut energia pe contracte directe.

Rezultatul arată o pierdere de cel puţin 1,5 miliarde de euro, bani care ar fi putut intra în conturile Hidroelectrica dacă firma şi-ar fi tranzacţionat energia în mod transparent.

Mulţi ani acest subiect a fost evitat fiind greu de estimat discountul. Însă amploarea afacerii a devenit atât de mare încât a ajuns şi pe masa FMI.

La începutul acestui an, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, declara că Hidroelectrica pierde anual între 175 şi 275 de milioane de euro de pe urma acestor contracte.

De exemplu, potrivit raportului administratorilor pe 2010, publicat de Fondul Proprietatea, document în care pentru prima dată au fost dezvăluite cantităţile, preţurile şi numele beneficiarilor direcţi ai energiei hidro, preţul mediu de vânzare era de 122 de lei pe MWh.

Pe bursa de energie OPCOM, pe platforma pentru ziua următoare (piaţa spot) preţul energiei a fost de 153,3 lei în 2010, iar pe platforma contractelor bilaterale preţul mediu era de 153,9 lei. Discount rezultat faţă de preţul de pe bursă: 25%. În total, în acel an, Hidroelectrica a vândut 14,9 TWh de energie pe contractele directe, circa 70% din toată producţia.

Calculele arată astfel că numai în 2010 Hidroelectrica a renunţat la câştiguri de peste 110 milioane de euro.

OPCOM nu este un reper?

"În piaţa de energie electrică din România nu se poate vorbi despre formarea unui preţ mediu al pieţei, ci doar despre referinţe de preţ pe segmente foarte diferite de piaţă, care pot constitui un reper în procesul de vânzare a energiei electrice, împreună cu alte elemente care contribuie la formarea preţului de vânzare al unui producător: costurile de producţie, profilul energiei tranzacţionate, cantităţile de energie tranzacţionate, condiţiile de plată etc", spun la rândul lor reprezentanţii Hidroelectrica.

Mai mult, aceştia mai explică faptul că în piaţa centralizată a contractelor bilaterale şi în piaţa spot volumul tranzacţiilor efectuate, care reprezintă circa 10% din consumul total de energie, nu sunt în măsură să genereze o medie reprezentativă pentru întreaga piaţă de energie.

Câştiguri ratate

Cu toate acestea, pentru calculele realizate de ZF, în absenţa unui alt termen de comparaţie au fost luate în considerare preţurile realizate pe bursa de energie OPCOM.

Pentru 2009 Fondul Proprietatea a publicat, întruna dintre prezentările sale, un preţ mediu de vânzare pentru contractele Hidroelectrica de 102 lei pe MWh (24,2 euro), Hidroelectrica vânzând pe contractele directe 11,7 TWh de energie. Pe OPCOM însă, preţurile spot au fost de 34,2 euro pe MWh, iar cele de pe platforma contractelor bilaterale de 45 de euro pe MWh. Discount faţă de preţul spot: 10 euro pe MWh, discount faţă de platforma contractelor bilaterale: 21 euro pe MWh.

Astfel, Hidroelectrica a renunţat la profituri cuprinse între 119 şi 244 de milioane de euro vânzându-şi energia în mod direct şi nu prin platformele de tranzacţionare ale OPCOM.

Pentru 2008 preţul de vânzare al Hidroelectrica, a fost cuprins între 82 lei (22,2 euro) pe MWh şi 91 de lei (24,7 euro) pe MWh, ţinând cont de datele comunicate de reprezentanţii companiei. Pe OPCOM preţurie au variat în funcţie de platforma de tranzacţionare între 47,4 euro şi 51,2 euro pe MWh iar datele Hidroelectrica arată că în acel an compania a vândut pe contracte directe 10,5 TWh de energie. Astfel, profiturile la care compania a renunţat în 2008 s-au ridicat între 253 şi 293 de milioane de euro.

Preţuri dezvăluite de preşedinte

În 2007 preşedintele Traian Băsescu spunea că Hidroelectrica îşi vindea energia la 24 de dolari pe MWh (circa 18 euro), în timp ce pe OPCOM MWh-ul de energie se vindea cu aproape 48 de euro. Cum Hidroelectrica a vândut şi în 2007 10,9 TWh pe contracte directe, din conturile companiei s-au evaporat profituri potenţiale de aproape 330 de milioane de euro.

Pentru 2005 şi 2006, în lipsa unor alte referinţe privind preţurile la care Hidroelectrica a vândut energia pe contractele directe, au fost luate în calcul un nivel de 40 de lei, respectiv 50 de lei pe MWh. Comparând aceste niveluri estimative de preţ cu datele de pe OPCOM rezultă pierderi de circa 285 milioane de euro, respectiv 250 de milioane de euro pentru 2005, respectiv 2006.

Astfel, doar în perioada 2005-2010 Hidroelectrica a renunţat la profituri de peste 1,5 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF. În perioada 2001-2004, când au fost de altfel încheiate cele mai multe dintre contractele directe ale Hidroelectrica, potrivit informaţiilor din presă, preţurile de vânzare ale Hidroelectrica au variat între 4 dolari şi 12 dolari pe MWh, ceea ce înseamnă că şi în aceşti ani compania a renunţat la profituri de peste 100 de milioane de euro.

Fără contracte nu luăm credite

Pe de altă parte, Hidroelectrica a legat mai mereu încheierea acestor contracte de necesitatea obţinerii unor garanţii în vederea contractării împrumuturilor pentru retenhnologizări şi modernizări. Cum compania nu putea garanta cu turbine sau baraje, contractele directe pe termen lung erau singurele care puteau fi folosite ca garanţii în relaţia cu băncile.

Cele mai importante contracte directe ale Hidroelectrica sunt cele cu Energy Holding, poate cea mai cunoscută afacere privată de comerţ cu energie electrică pusă pe picioare de Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu, dar şi cu sateliţi ai acesteia, intraţi acum sub controlul unor firme elveţiene.

Lista celor alimentaţi cu cea mai ieftină energie locală este completată de nume precum Energy Financing Team, Luxten Lighting, Electromagnetica, dar şi de cei mai mari consumatori din România precum Alro sau MittalSteel Galaţi.

De la nimic la sute de milioane de euro

Toate firmele care au reuşit să-şi cupleze priza la curentul ieftin al Hidroelectrica au înregistrat creşteri spectaculoase ale cifrelor de afaceri, cel mai bun exemplu fiind cel al Energy Holding, care de la un business de 1,5 milioane de euro în 2002 a ajuns la 75,2 milioane de euro anul următor, pentru ca în 2007 să atingă apogeul de 328 de milioane de euro. Totodată, în timp ce în 2003, pe fondul unui an extrem de secetos, Hidroelectrica înregistra o pierdere de aproape 100 de milioane de euro din cauza faptului că a continuat să-şi îndeplinească toate contractele în vigoare cumpărând energie termo, dar vânzând-o la preţ de hidro, Energy Holding ieşea pe profit.

În ciuda celor 1,5 miliarde de euro care nu au intrat în companie în perioada 2001-2010, cele mai mari contracte directe de Hidroelectrica au fost prelungite în 2010 până în 2018. Potrivit estimărilor ZF pe baza informaţiilor publice din jurul acestor contracte şi a declaraţiilor oficiale, profiturile la care compania renunţă în perioada 2013-2018, perioada pe care au fost prelungite contractele, se ridică la circa 450 de milioane de euro, sumă care se adaugă la cele 1,5 miliarde de euro neîncasate în perioada 2001-2010. Total factură 2001- 2018, dacă nu se schimbă nimic: 2 miliarde de euro.