Cel mai dur război al anului începe: cine rămâne şi cine vine pe o piaţă telecom de 40 de miliarde de euro
Astăzi, România dă oficial startul într-o competiţie dură care va stabili numele şi numărul operatorilor care vor oferi servicii de telefonie mobilă în următorii 15 ani pe piaţa locală.
Astfel, ANCOM va dezvălui care este preţul de pornire pentru licitaţie, ce condiţii şi restricţii le va impune participanţilor şi cât de uşor îi va fi unui grup străin să intre în România, cu ocazia acestei competiţii - cea mai mare dintre cele organizate vreodată de Bucureşti.
Miza acestei licitaţii, care ţine în tensiune şi cartierele generale ale giganţilor europeni Deutsche Telekom, France Telecom şi Vodafone, este cine va reuşi să rămână pe această piaţă, care are un potenţial de a genera venituri de 40 mld. euro în 15 ani şi profituri de câteva miliarde de euro, adică prin cifra de afaceri şi profiturile cumulate în 15 ani ale operatorilor. Doar în perioada 2008-2010 Orange şi Vodafone România au făcut profituri nete de aproape 2 mld. euro în România, chiar dacă doi din cei trei ani au fost de recesiune economică.
Tensiunea care înconjoară acest subiect a răbufnit ieri într-o conferinţă organizată de o asociaţie formată de Cosmote, Orange şi Vodafone - la care subiectul licitaţiei a fost dezbătut şi în prezenţa reprezentanţilor ANCOM, Consiliului Concurenţei şi Ministerului Comunicaţiilor dar şi a unor executivi din top managementul grupurilor Deutsche Telekom, France Telecom şi Vodafone. Subiectele în jurul cărora cele două "tabere" s-au contrat au fost şi cele legate de preţul licenţelor, dar şi nivelul concurenţei de pe piaţă sau atractivitatea (profitabilitatea) industriei telecom locale.
"România trebuie să fie realistă în ce priveşte preţul pe care operatorii îl pot plăti într-un asemenea context economic. Credem că preţuri corecte pentru spectru care să ţină cont de contextul economic ne vor permite să ne dezvoltăm afacerile şi să investim mai mult şi să dezvoltăm economia", a spus Stefanos Theocharopoulos, CEO al Cosmote şi Romtelecom.
Reprezentanţii statului au contraatacat însă. "Statul şi-ar dori ca la această licitaţie să existe o competiţie cât mai acerbă. Speranţa este de a creşte preţul de achiziţie. Noi ne dorim practic să aducem la bugetul de stat cât mai mulţi bani - cel puţin cât a încasat statul la licitaţiile trecute, plus inflaţia. În România este un ARPU (venit mediu lunar pe abonat) destul de mic, dar asta nu împiedică operatorii mobili să reuşească să se concureze în mod eficient între ei şi să livreze profituri generoase către companiile lor", a spus Marius Fecioru, secretar de stat la MCSI. "Profiturile operatorilor au fost importante şi justifică interesul de a rămâne pe piaţa românească cel puţin şi în următorii 15 ani", a declarat şi Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM. "Operatorii spun că veniturile lor sunt într-o scădere continuă, dar nouă ni se pare esenţial ca operatorii să încerce să inoveze mai mult, să se reinventeze", a spus şi Valentin Mircea, vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.
Miza contrelor este cât va cere statul de la operatori pentru a rămâne pe piaţă în următorii 15 ani. Sugestiile făcute până acum de ANCOM arată că statul se bazează pe mai mult de 500 mil. euro.
Iar dacă operatorii au insistat că piaţa din România este "patria" celor mai mici tarife telecom din UE, ca argument pentru a cere taxe de licenţă mai mici, Valentin Mircea a contra-atacat: "Chiar dacă putem părea talibani, un preţ nu este niciodată prea jos. Suntem de acord cu ce vor consumatorii: servicii premium la preţuri minime".
Un alt subiect de dezacord: prin declaraţii mai mult sau mai puţin directe, şefii Cosmote, Orange şi Vodafone au cerut statului să nu "uite" că au investit 8 mld. euro în România şi că sunt o "carte de vizită" pentru România, atunci când scriu caietul de sarcini pentru licitaţie.
Răspunsul statului? "Am dori să existe un nou intrat pe piaţă, pe lânga cei patru operatori deja existenţi. Nu ar fi bine să fie un joc doar între cei prezenţi. Trebuie făcut orice pentru a stimula intrarea unor noi operatori", a spus Valentin Mircea. "Nimic nu ne împiedică să facem cunoscută licitaţia şi să încercăm să aducem un nou potenţial jucător", a spus Marius Fecioru.
Prima încleştare publică între operatorii de telefonie mobilă şi statul român pe tema megalicitaţiei din telefonia mobilă
Reprezentanţii statului român şi ai celor mai mari trei operatori de telefonie mobilă de pe piaţa locală au arătat ieri că au puncte de vedere sensibil diferite în ceea ce priveşte mai multe elemente ale superlicitaţiei de la jumătatea acestui an care va stabili cine va vinde în perioada 2014-2029 servicii de comunicaţii mobile pe această piaţă.
Primul speaker - Mihai Rada de la compania KPMG - a prezentat un studiu care scotea în evidenţă impactul pozitiv al companiilor de telefonie mobilă în economia locală. Unele afirmaţii din acest studiu - precum faptul că România este pe picior de egalitate cu Marea Britanie pentru că are şase operatori de telefonie mobilă (KPMG a numărat şi licenţele Zapp şi Romtelecom, care sunt în acelaşi grup cu Cosmote) s-au transformat din instrumente de lobby pentru operatori în "arme" cu care reprezentanţii statului au contraatacat în discursurile lor.
"Referitor la concentrarea pieţei totuşi să nu uităm că Telemobil este în acelaşi grup cu Cosmote, la fel şi Romtelecom. Aş putea spune că de fapt pe piaţă nu avem şase, ci trei operatori de telefonie mobilă şi jumătate. Cine este jumătatea - este RCS&RDS, care are un model destul de ciudat - eu nu reuşesc să îl înţeleg pe deplin, care nu este într-o concurenţă directă acerbă cu ceilalţi jucători, cum a făcut Cosmote la un moment dat după ce a a achiziţionat Zapp, ci merge pe nişte pachete dedicate, pe mai multe pieţe, pe un front mai larg", a spus Valentin Mircea, vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei. "După cum am văzut în datele KPMG, în România este un ARPU destul de mic, dar asta nu împiedică operatorii mobili să reuşească să se concureze în mod eficient între ei şi să livreze profituri generoase către companiile lor", a spus şi Marius Fecioru, secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor. Oficialul MCSI a continuat punând în gardă operatorii că studiul prezentat privind impactul pe care îl au în economie poate fi combătut. "În urmă cu câteva zile am reuşit să trecem în revistă câteva companii cu care colaboraţi dumneavoastră şi am observat că din păcate pentru industria românească o pondere destul de însemnată de colaboratori sunt dinafara României. Mă refer aici în general la lucrători nespecializaţi care sapă şanţuri (...)."
"Profiturile operatorilor au fost importante şi justifică interesul de a rămâne pe piaţa românească cel puţin şi în următorii 15 ani", a spus şi Cătălin Marinescu.
Dacă discursurile celor trei reprezentanţi ai autorităţilor statului au fost în bună parte agresive la adresa operatorilor, nici şefii celor mai mari trei operatori de telefonie mobilă de pe piaţă nu au fost 100% rezervaţi, chiar dacă tonul general a fost unul pozitiv, cu accent pe investiţiile care ar putea fi făcute în România în următorii ani.
"Aproape că am făcut un infarct la finalul anului trecut: mai erau trei zile şi nu aveam licenţă de operare", a spus Iñaki Berroeta, CEO al Vodafone România. România a avut anul trecut cel mai mic nivel al investiţiilor străine directe, astfel că ar trebui să fie atentă să ofere siguranţă şi predictibilitate investitorilor, a spus şi Stefanos Theocharopoulos, CEO al Cosmote & Romtelecom, în contextul în care cei trei jucători au anunţat că au investit aproape 8 miliarde de euro în România. O schimbare "abruptă" a regulilor de pe piaţa telecom nu ar duce doar la scăderea acestei industrii, ci şi la o cădere a economiei, a adăugat el. Şi Jean-François Fallacher, CEO al Orange România, al cărui discurs a avut o notă predominant pozitivă, orientată spre investiţiile France Telecom pe plan local, a sugerat statului să ofere un cadru predictibil investitorilor care nu pleacă, aşa cum a făcut Nokia, spre exemplu. "Noi investim în România, nu delocalizăm, şi - dacă îmi permiteţi să spun - noi nu ne vom închide fabrica aici. Am plătit taxe de 800 de milioane de lei anul trecut, 20% din cifra de afaceri pe 2011."
Dincolo de declaraţiile agresive făcute de fiecare dintre părţi, care trădează tensiunea care domneşte pe piaţă înaintea licitaţiei, fiecare dintre părţi a încercat să-şi prezinte ţelurile înaintea acestui eveniment.
"După mai bine de 15 ani de la lansarea comunicaţiilor mobile GSM a venit momentul ca împreună cu dumneavoastră să reconfigurăm fundamental criteriile pentru accesul la resursele de spectru în România cel puţin pentru următorii 15 ani. 2012 este o oportunitate istorică de acces la spectrul radio din România pe termen lung", a spus Cătălin Marinescu. El a precizat că toate detaliile despre licitaţie, inclusiv preţurile de pornire, vor fi făcute publice miercuri într-o conferinţă proprie.
Şi reprezentanţii Cosmote, Orange şi Vodafone au insistat pe planurile de a investi, solicitând însă tarife mici pentru licenţe - în acord cu contextul economic dificil şi preţurile mici - şi un cadru legal al licitaţiei care să nu impună cu "forţa" un nou jucător pe piaţă.
Dacă licitaţia va avea condiţii "potrivite", Vodafone va construi o reţea 4G în oraşele României până la finalul anului, a spus pentru ZF Iñaki Berroeta, CEO al Vodafone România. "Dacă termenii licitaţiei vor fi în aşa fel încât să distribuie într-un mod potrivit spectrul radio şi să garanteze continuitatea serviciilor şi predictibilitatea felului în care ne putem gestiona investiţiile, iar costul va fi rezonabil, atunci vom fi în poziţia de a face investiţia şi de a lansa servicii 4G în acest an. Când spun un cost rezonabil, mă refer la un preţ care să ţină cont de nivelul înregistrat la alte licitaţii similare din Europa."
"În condiţiile enumerate, Vodafone România va avea până la finele anului o reţea 4G funcţională în oraşele din România. Cred că este fundamental că refarmingul spectrului să fie realizat astfel în cât să ne putem angaja la investiţii şi să ne convingem acţionarii să continue să investească în această ţară. Am fost primul operator din Europa care a lansat servicii 3G în 900 Mhz astfel că 90% din populaţia României, inclusiv din mediul rural, are acces la net de mare viteză - nu este ceva des întâlnit în Europa. Dacă avem condiţiile de piaţă care să ne permită să avem vizibilitate asupra costurilor, Vodafone România va lansa o reţea 4G (LTE) până la finele anului."
Şi Stefanos Theocharopoulos, CEO al Cosmote & Romtelecom, a spus că operatorul îşi va continua investiţiile în condiţiile în care are încredere în dezvoltarea acestei pieţe.
Cosmote va participa la licitaţia pe care autoritatea de reglementare o va organiza pentru licenţele de telefonie mobilă. Investiţiile în dezvoltarea infrastructurii telecom sunt foarte importante pentru că sunt pe termen lung, angajează resurse semnificative din partea operatorilor şi contribuie la dinamica investiţiilor străine directe în România", a spus Theocharopoulos.
La rândul său, directorul general al Orange România, Jean-François Fallacher, a afirmat că investiţiile grupului francez au depăşit două miliarde de euro de la lansarea operaţiunilor pe piaţa românească, în 1997. "Cu peste 2.500 de salariaţi în România, grupul Orange este interesat de piaţa locală şi va continua să aducă tehnologii de vârf clienţilor", a spus Fallacher.
3% din PIB, din telecom
Afacerile operatorilor de telecomunicaţii mobile au reprezentat în 2011 echivalentul a 3% din Produsul Intern Brut al României, iar contribuţiile directe ale acestora la economia naţională au însumat 7,03 miliarde de lei, nivel similar cu cel din 2010, potrivit datelor KPMG România.
"Spre comparaţie, bugetul Ministerului Educaţiei a însumat 16,4 miliarde de lei în 2011. Practic, contribuţiile directe ale operatorilor de telefonie mobilă reprezintă aproape jumătate din bugetul unui minister important al României", a declarat directorul de tehnologie, media şi telecomunicaţii al KMPG România, Mihai Rada, în deschiderea evenimentului organizat de AOMR. Rada a spus că achiziţiile directe ale operatorilor de telefonie mobilă de mijloace fixe, servicii etc. au însumat 4,2 miliarde de lei în 2011, iar contribuţiile achitate de aceştia către diverse bugete ale statului au atins 2,13 miliarde de lei de la 2,04 miliarde de lei în urmă cu un an. Reprezentantul KPMG a afirmat că piaţa telecomunicaţiilor din România este cea mai competitivă din Europa, fiind deservită de cinci operatori - Vodafone, Orange, Cosmote, Telemobil şi RCS&RDS.